Liz Truss are dreptul să primească pentru tot restul vieții acești bani în baza unui program guvernamental introdus în 1990, Alocație pentru Serviciu Public, destinat „să ajute foștii prim-miniștri care sunt încă activi în viața publică”. Alocația se acordă pentru a acoperi costurile cu biroul și secretariatul foștilor prim-miniștri, costuri derivate din îndatoririle lor publice. „Plățile se fac doar pentru a acoperi costurile îndeplinirii în continuare a îndatoririlor publice”, potrivit site-ului guvernului britanic.

„Toți foștii prim-miniștri sunt eligibili pentru a cere această alocație”, se nai arată în document. Alocația pentru Serviciu Public a fost stabilită la 115.000 de lire sterline pe an în 2011 și este poate fi revizuită anual de prim-ministrul în funcție. Foștii premieri au dreptul, de asemenea, să ceară o sumă care să acopere costurile cu pensia ale foștilor lor angajați, care este de 10% din alocația de fost prim-ministru. Din 2020 până în 2021, foștii premieri Theresa May, David Cameron, Gordon Brown, Tony Blair și John Major au primit diferite sume de bani în baza acestui program, potrivit raportului anual al cabinetului premierului Marii Britanii. Politicienii de opoziție și sindicatele îi cer lui Liz Truss să nu apeleze la alocația plătită din bani publici, în condițiile în care britanicii se confruntă cu o creștere importantă a costurilor vieții, rezultată din prețurile mari la energie și o inflație record pentru ultimii 40 de ani. Întrebat despre dreptul lui Liz Truss de a beneficia de alocația de fost prim-ministru, Keir Starmer, liderul Partidului Laburist (de opoziție), a spus că aceasta „ar trebui să refuze”.

„A fost 44 de zile în funcție”, a declarat el la postul ITV. Liz Truss a demisionat, joi, după doar 44 de zile în fruntea guvernului britanic, devenind, astfel, prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria Regatului. Durata guvernării Truss este de aproape trei ori mai scurtă decât următoarea clasată. Totuși, până în 28 octombrie, dată la care este de așteptat că va fi numit succesorul lui Truss, șefa guvernului de la Londra va mai aduna încă opt zile de mandat, potrivit Digi24.

Daniel Dăianu: Criza energetică este o realitate care ne copleşeşte pe toţi. Este acută, striveşte consumul

România ar putea încheia anul 2022 cu un deficit bugetar mai mic de 6%, în funcţie de rectificarea bugetară din noiembrie, a declarat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal.

"Şi în România, deşi Banca Naţională a României nu a practicat QE, a intervenit în piaţă. S-a observat că, în anumite momente, funcţionarea pieţei financiare la noi, a pieţei secundare, a obligat la anumite intervenţii din partea BNR, aşa cum s-a întâmplat peste tot. Iar, cazul cel mai recent, în Marea Britanie, când Banca Angliei a fost forţată de erori de politică bugetară să intervină pentru că aveau mari dificultăţi cu fondurile de pensii. Şi aici este o lecţie. Nu te juca cu politica bugetară, fii în continuare prudent, nu face experimente! Acolo s-a încercat un experiment, dar greşit. Pieţele au penalizat şi au condus la schimbarea ministrului de finanţe. De ce fac această observaţie? Întrucât România este în procedura de deficit excesiv. Noi avem un început de consolidare bugetară care va fi vizibilă în acest an. Eu cred că vom avea un deficit bugetar care, dacă impactul schemei de compensare nu va fi foarte, foarte mare în privinţa relaţiei dintre cheltuielile şi veniturile bugetului ar putea să fie în jur de 6%, şi chiar să scadă sub 6%, în funcţie şi de rectificarea bugetară care va fi operată în noiembrie, aşa cum este tradiţional, şi vom vedea atunci care va fi draftul bugetului", a spus Daniel Dăianu.

El a explicat în cadrul intervenţiei că există fracturi în economia globală, care au fost provocate în timpul pandemiei pe toate paliere. Toate aceste fracturi erau de detectat şi înainte de debutul pandemiei. Ele se accentuează, lanţuri de producţie şi de aprovizionare care se regionalizează, inclusiv sub impactul geopoliticii şi marii confruntări pe plan global, care a început de ceva timp între Statele Unite, lumea occidentală şi China, în principal, care este tot mai mult un rival economic şi tehnologic al Statelor Unite ale Americii.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.