Revoluţia română a fost cea mai violentă dintre toate revoltele care au condus la căderea comunismului în statele din spatele Cortinei de Fier şi s-a soldat cu pierderea a 1142 de vieţi omeneşti, 3138 de răniţi grav şi peste 760 de persoane deţinute ilegal şi torturate. De asemenea, folosirea forţei împotriva poporului român în decembrie 1989 a afectat în mod dureros întreaga societate din România, iar identificarea autorilor reali ai acestor infracţiuni rămâne o problemă pentru victime, pentru familiile acestora şi pentru toţi cetăţenii români, se aminteşte în text.

Oficial ASF: S-au pus bazele "Pilonului IV" de pensii în România

Statului român i se reproşează în acest document că a întârziat inutil stabilirea şi aflarea adevărului, condiţie esenţială pentru garantarea dreptului victimelor şi al moştenitorilor acestora de a obţine despăgubiri şi compensaţii echitabile, autorităţile naţionale nereuşind să acţioneze cu diligenţa necesară impusă de normele internaţionale privind drepturile omului.

Textul aminteşte în acest context şi de hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) ce recunosc că în timpul Revoluţiei au avut loc încălcări grave ale drepturilor fundamentale. Parlamentul European comemorează şi aduce un omagiu victimelor revoluţiei din decembrie 1989, precum şi familiilor lor, care şi-au sacrificat viaţa pentru a pune capăt dictaturii totalitare din România, se afirmă în propunerea de rezoluţie a legislativului de la Strasbourg, subliniind faptul că sacrificiul protestatarilor paşnici din decembrie 1989 a permis tranziţia României către democraţie, statul de drept, economia de piaţă, precum şi integrarea sa ulterioară în Alianţa Nord-Atlantică şi în Uniunea Europeană.

Legislativul european solicită statului român să îşi intensifice eforturile pentru a elucida adevărul asupra revoluţiei, o necesitate absolută pentru români, România, Europa şi Uniunea Europeană, având în vedere dreptul poporului român de a afla adevărul, la 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989. Parlamentul European solicită de asemenea instituţiilor Uniunii Europene şi ale statelor sale membre, inclusiv României, să depună toate eforturile posibile pentru a asigura comemorarea crimelor regimurilor comuniste şi să garanteze că astfel de crime nu se vor mai repeta niciodată, amintind că, aşa cum se prevede în articolul 2 din Tratatul Uniunii Europene, aceasta se întemeiază pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept, precum şi pe respectarea drepturilor omului, valori care sunt comune tuturor statelor membre.

Rezoluţia şi dezbaterea acesteia, desfăşurată luni seara, au fost introduse pe ordinea de zi a ultimei sesiuni PE din acest an la propunerea grupului Partidului Popular European (PPE), iniţiativă susţinută de liderii tuturor grupurilor parlamentare. Textul rezoluţiei, la care au contribuit eurodeputaţi români şi străini, va fi supus la vot în plen, joi la 13:00 ora României.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.