Potrivit comunicatului, în ultimul an, cea mai mare creştere de preţuri a fost înregistrată la alimente şi la bunurile de folosinţă îndelungată, scrie MTI.
În primele cinci luni ale anului, preţurile de consum au crescut, în medie, cu 9,0% pentru toate gospodăriile şi cu 8,7% pentru gospodăriile de pensionari, spune statistica din Ungaria.
În ultimele 12 luni, preţurile la alimente au crescut cu 18,6%; cel al margarinei, cu 41,4%, al pâinii, cu 37,5%, al brânzeturilor, cu 35,4%, al cărnii de pasăre, cu 34,3%, al pastelor, cu 33,3%, al produselor lactate, cu 30,3%, al ouălor, cu 29,9%, al produselor de patiserie, cu 27,3%, al alimentelor de sezon (cartofi, legume şi fructe), cu o medie de 12,8%, al băuturilor răcoritoare fără alcool, cu 10,0%, al ciocolatei şi zahărului, cu 3,9%.
Preţul băuturilor alcoolice şi al produselor din tutun au crescut, în medie, cu 6,4%; cel al băuturilor spirtoase, cu 8,1%.
Pentru bunurile de folosinţă îndelungată se plăteşte, în medie, cu 11,4% mai mult; mobila de bucătărie s-a scumpit cu 18,4%, celelalte tipuri de mobilă, cu 18,3%, autovehiculele la mâna a doua, cu 15,4%, iar cele noi, cu 10,6%. Preţul bunurilor de reparaţii şi întreţinere a locuinţelor a crescut cu 28,3%, iar cel le ale hranei pentru animalele de companie, cu 22,3%. Carburanţii s-au scumpit cu 10,8%.
Preţurile prestărilor de servicii au crescut cu 6,8%; reparaţiile şi întreţinerea locuinţelor au crescut cu 20,1%, iar reparaţiile şi întreţinerea autovehiculelor, cu 14,4%.
În luna aprilie a acestui an, volumul producţiei industriale a fost cu 3,1% mai mare decât cel din urmă cu un an, iar la calculul ajustat în funcţie de numărul de zile lucrătoare, cu 4,7% mai mare, în timp ce la ajustarea în funcţie de numărul de zile şi de sezonalitate, a scăzut cu 1,6% faţă de luna precedentă, potrivit unor prime estimări ale Institutului Central de Statistică al Ungariei (KSH), prezentate miercuri.
Producția industrială
Producţia în primele patru luni ale anului a fost cu 4,9% mai mare decât cea din aceeaşi perioadă a anului 2021.
La creştere au contribuit majoritatea sectoarelor secundare de producţie, în timp ce producţia de autovehicule - care cântăreşte cel mai mult - a înregistrat o scădere.
Producţia celorlalte două sectoare secundare semnificative - produse informatice, electronice şi optice, respectiv alimente, băuturi şi produse din tutun - au crescut, toate, într-o măsură care depăşeşte media din industrie, a informat oficiul de statistică.
Cât va costa o pâine, după ce fermierii anunţă o producţie mai mică de cereale
Fermierii avertizează că producţia de cereale din acest an va fi mai redusă cu cel puţin 15%.
Situaţia este cu atât mai gravă cu cât cheltuielile agricultorilor au crescut cu cel puţin 15-20% din cauza scumpirilor la energie.
Toate acestea înseamnă automat preţuri mai mari la alimente.
Anul agricol 2022 va fi mai slab față de anul trecut, în special în ceea ce privește producția de cereale, care va scădea în medie cu 15%, portivit prognozei agricole făcute de Asociația Europeană Coceral.
Cea mai importantă scădere este la grâu, de 20,7%, dar și la porumb, de 9%. Asta se poate traduce în produse de morărit și panificați mai scumpe, dar și în creșterea prețurilor produselor de origine animală, carne și lactate, pentru că porumbul este folosit la furajarea animalelor.
Zi LIBERĂ de la serviciu pentru părinţi, în acest caz. Lege promulgată
"Consecinţele sunt clare: se va scumpi mult pâinea, produsele de panificaţie, zootehnia va suferi.
Se scumpeşte (pâinea - n.r.) anul acesta cu aproximativ 50%, probabil, în funcţie de situaţia cerealelor la nivelul ţării", estimează Lică Iulian, fermier din Teleorman. Citește mai mult AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.