Bugetul Administrației Prezidențiale cuprinde, pe lângă secțiunea de reparații curente și una reparații capitale. Astfel, pe lângă schimbatul unei prize sau înlocuirea unor țevi, în fiecare an au existat reperații majore la Palatul Cotroceni. Astfel, în 2015 s-au cheltuit 1.560.000 de lei pentru reparații curente și 466.000 de lei pentru cele capitale, iar în 2016 1.366.000 de lei, respectiv 440.000  de lei. În 2017, costurile reparațiilor capitale le-au depășit pe cele pentru reparațiile curente,  1.126.000 de lei față de 918.000 de lei.

Cât au costat reparațiile lui Iohannis

Șantierul de la Palatul Cotroceni a ajuns la un vârf în 2018 când au fost alocați 1.975.000 pentru reparații capitale și 1.369.000 de lei pentru reparații curente.  Pentru 2019 însă, bugetul este considerabil redus, semn că Iohannis începe să termine ce avea de reparat prin curte. Pentru reparații capitale sunt  alocați 900.000 de lei, adică o reducere 54,3%, dintre majoritatea va merge către una dintre clădirile administrative ale Cotrocenilor, iar pentru cele curente 1.010.000, mai mici cu 26,22% decât cele din anul precedent. Astfel, pentru mandatul de președinte al lui Klaus Iohannis, doar 11.130.000 de lei din bugetul Administrației Prezidențiale au mers doar pentru a ține clădirile palatului în picioare.

Citește și: REMANIERE. Klaus Iohannis îi refuză pe Lia Olguța Vasilescu și Ilan Laufer

De  altfel, Iohannis nu și-a ascuns nemulțumirea față de modul în care arătau Cotrocenii la preluarea mandatului de la predecesorul său, Traian Băsescu. ”Spațiile în care funcționează efectiv Administrația au fost neglijate foarte mult timp. Din detalii mici, dar și din disfuncționalitățile evidente, se vede că pentru instituția de la  Cotroceni, administrația nu a contat. Aspectul de ansamblu este al unui spațiu neglijat”, scria președintele în cartea sa ”Primul pas”, apărută în 2015.

Ciuperca și Varvara

Băsescu poate invoca în apărarea sa faptul că s-a plâns de mai multe ori Guvernului că nu-i dă bani pentru reparații, dar a reușit totuși să bage palatul în reparații generalizate în 2011. Totuși, Băsescu a trebuit să mai aloce în 2013 bani pentru a scăpa zidurile vechi de o ciupercă ce se încuibase în ele. Nici pentru Iohannis nu au mers toate ca pe roate. Când ”ctitorii” metroului din Drumul Taberei au scăpat-o slobodă la suprafață pe celebra freză Varvara, la sfârșitul anului 2015, a fost afectată și rețeaua de alimentare cu apă a Palatului Cotroceni. Reparațiile au fost însă plătite de constructorul metroului.

O cheltuială mare este reprezentată și de Muzeul Național Cotroceni, care ocupă aripa veche a Palatului și care este aflat sub oblăduirea Președinției. Bugetul muzeului este distinct de cel al Administrației Prezidențiale propriu-zise, iar cheltuielile de întreținere specifice unui muzeu cu exponate vechi și valoroase nu sunt mici. De exemplu, în 2019 suma alocată va fi de 6 milioane de lei, în creștere față de cele 5.326.000, primite în 2018.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.