Constatarea este alarmantă. În total, regiunile tropicale au pierdut anul trecut 3,7 milioane de hectare de pădure primară, adică o suprafață aproape echivalentă cu cea a Bhutanului, potrivit datelor publicate joi de World Resources Institute (WRI) împreună cu Universitatea din Maryland.

Motivele sunt variate: defrișări pentru agricultură, exploatare forestieră, distrugeri accidentale sau incendii. Într-adevăr, cifra din 2023 este 9% mai mică față de cea din anul anterior, dar aceste pierderi rămân la un nivel „încăpățânat de ridicat”, aproape identic cu cele din 2019 și 2021, subliniază autorii studiului.

„Doi pași înainte…”
Raportul se concentrează pe pădurile tropicale, care sunt mai predispuse la defrișări voluntare și foarte importante din punctul de vedere al biodiversității și capacității lor de a absorbi carbon. „Din păcate, lumea a făcut, anul trecut, doi pași înainte și doi înapoi”, a comentat Mikaela Weisse de la WRI în fața presei. 

Printre veștile bune: s-a restrând cu 36% fenomenul de reducere a suprafețelor ocupate de pădurile primare din Brazilia, pe fondul măsurilor de protecție puse în aplicare de autorități. Tendința ascunde însă disparități, cu o îmbunătățire foarte clară în Amazon, dar cu o deteriorare în Cerrado, epicentrul agriculturii naționale. În Columbia, reducerea acoperirii forestiere a scăzut cu 49%.

Câștiguri pe termen scurt

Îmbunătățirile „impresionante” din aceste două țări „subliniază importanța schimbărilor de politici atunci când vine vorba de protecția pădurilor”, notează Mikaela Weisse. „Trebuie să învățăm de la țările care încetinesc cu succes defrișarea, altfel vom continua să pierdem rapid unul dintre cele mai eficiente instrumente de combatere a schimbărilor climatice, cu efect pozitiv asupra sănătății generale, a noastră, a oamenilor, dar și a planetei care ne este casă”, a avertizat omul de știință. 

Acest progres a fost însă parțial spulberat de deteriorarea situației în Bolivia, Laos și Nicaragua. În Bolivia, distrugerea pădurii a fost alimentată de incendii și de producția agricolă, în special de soia, folosită în industria cărnii, dar și ca hrană pentru animale. Agricultura a jucat, de asemenea, un rol central în Laos, sub presiunea cererii din China, ca și în Nicaragua.

În afara tropicelor, Canada s-a remarcat pentru cel mai devastator sezon de incendii înregistrat, care a mărit de cinci ori suprafața de pădure distrusă în această țară anul trecut față de 2022.

Nu pe drumul cel bun

În general, în ciuda progreselor înregistrate în anumite țări, lumea nu se află pe traiectoria corectă pentru a îndeplini angajamentele asumate la COP 26 de la Glasgow, în 2021, când peste 140 de lideri s-au angajat să oprească defrișările până în 2030.

„Suntem pe drumul cel bun? Pe scurt: nu”, a rezumat Rod Taylor de la WRI, remarcând o abatere semnificativă de la traiectoria necesară cu șase ani înainte de termen. „Defrișarea în 2023 a fost cu aproape 2 milioane de hectare peste nivelul necesar pentru a fi pe drumul cel bun”, subliniază el. „Economia globală trebuie să crească valoarea conservării pădurilor în comparație cu câștigurile pe termen scurt aduse de defrișările care fac loc fermelor, minelor sau drumurilor noi”, argumentează el.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.