Fenomenul
Este incredibil, dar adevărat. În Nördlingen s-a păstrat zidul de apărare complet al orașului care datează din Evul Mediu, acesta fiind făcut din piatră încorporată cu diamante. Conform estimărilor geologice ale experților, 72.000 de tone de diamante alcătuiesc orașul Nördlingen, iar Biserica Sf. Georg contine nu mai puțin de 5.000 de carate. Acest fenomen uimitor a fost descoperit în alte câteva locuri din lume, dar niciunul nu are o cantitate sau o concentrație de diamante la fel de mare ca a lui Nördlingen.
Cum de s-a întâmplat asta?
Istoria acestui fenomen este pe atât de interesantă, pe cât de... catastrofală. Cu peste 15 milioane de ani în urmă, regiunea Bavaria unde se află Nördlingen a fost lovită de un imens asteroid. Impactul puternic a creat enormul Nördlingen Ries (sau craterul Ries), cu o lungime de 24 de kilometri și a dus la crearea suevitei (o rocă), o brecie de impact (o rocă cu granulație grosieră formată din fragmente unghiulare din diferite materiale). Presiunea enormă rezultată din impact a format diamante în rocile de gneis încărcate cu grafit. Orașul Nördlingen a fost construit în crater în anul 898 d.Hr., când au sosit primii coloniști. Au început construcția cu zidul de protecție al orașului și apoi s-au mutat în clădirile sale interioare, dar nu ar fi ghicit niciodată că foloseau suevit incrustat cu diamante pentru întemeierea orașului lor.
Preț record pentru cel mai scump diamant roz din Rusia
Descoperirea incitantă
În 1960, geologul american Eugene Shoemaker, aflat în vacanță în Germania cu mama și soția sa, s-a apucat întâmplător să examineze zidurile din Nördlingen, din curiozitate. El a detectat în structuri prezența coezitului mineral, o variantă de cuarț care rezultă din căldură și presiuni imense.
Studii ulterioare au confirmat că craterul a fost rezultatul direct al unui asteroid lat de aproximativ un kilometru, care a lovit zona cu o viteză de 21 de kilometri pe secundă și că diamantele s-au format ca o consecință imediată a presiunii intense a impactului.
Diamantele
Bineînțeles, cea mai frecventă întrebare este modul în care atât de multe diamante rămân neatinse și în aer liber. Deși pietrele prețioase, de la dimensiuni microscopice la 0,3 milimetri (aproximativ o sutime de inch și abia vizibile pentru ochiul uman), sunt neprețuite din punct de vedere științific, dar din punct de vedere economic nu au nicio valoare economică.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.