Potrivit analiștilor economici, Clujul a început să concureze serios cu Bucureștiul de câțiva ani, atât în ceea ce privește investițiile, cât și traiul locuitorilor. 

Cluj-Napoca a înregistrat preţul mediu de vânzare cel mai mare pe metrul pătrat, relevă o analiză de specialitate. Cel mai mare preţ mediu de vânzare pe metrul pătrat al unităţilor listate pe Wizmo.ro s-a înregistrat, în 2017, în Cluj-Napoca, respectiv de 1.400 de euro /mp, în timp ce valoarea cea mai mică a fost în Floreşti, la 814 euro/mp, potrivit unei analize agerpres.ro.

PIB/locuitor în județul Cluj este comparabil cu al unor țări situate în Top 50 mondial din punct de vedere al Produsului Intern Brut/cap de locuitor, potrivit analiștilor economici. Județul Cluj a avut cea mai mare creștere PIB pe ultimii patru ani dintre toate județele. Potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Prognoză, în intervalul 2012-2016, Clujul a înregistrat o crește a PIB de 62%, urmat de Constanța cu 56%, Prahova cu 42%, Ilfov cu 40% și Buzău cu 37%. PIB-ul/locuitor în județul Cluj a fost de 10972 euro a fost acum doi ani, iar pentru anul 2017  a fost de 11.763 euro/locuitor. Comparativ cu PIB-ul/locuitor din unele țări din Europa, județul Cluj se situează la nivelul unor țări precum Ungaria, Polonia sau Lituania, adică țări situate în Top 50 mondial din punct de vedere al valorii PIB/cap de locuitor.

“În principal este vorba despre dezvoltarea orașului reședință de județ, care are o dezvoltare economică spectaculoasă, mai ales pe zona knowledge base economy (economie bazată pe cunoaștere), deci a intrat în zona aceasta de dezvoltare, care este cea mai dinamică la ora actuală, poate cel mai bun model de dezvoltare și cred că datorită acestui lucru s-a întâmplat un fel de efect de extrapolare. Cluj-Napoca transferă o parte din dezvoltarea aceasta și din prosperitatea proprie la nivelul județului pentru că nu numai zonele din inelul 1 din jurul municipiului încep să se dezvolte foarte bine cum eram noi obișnuiți (Florești, Apahida etc) ci deja acest efect pozitiv se simte și în alte zone. Probabil că trendul acesta va fi continua în viitor”, este de părere Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC) din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj, citat de ziardecluj.ro.

Conducerea administrației publice județene susține că investițiile în infrastructură au adus cu sine o dezvoltare economică a județului. Sociologul Barbu Mateescu explică de ce tot mai mulți tineri lasă în urmă Bucureștiul pentru municipiul Cluj-Napoca. 

Bucureștiul îmbătrânește, Clujul întinerește

Potrivit cifrelor puse la dispoziție de Institutului Național de Statistică, Bucureștiul "îmbătrânește", în timp ce Clujul câștigă tot mai mulți tineri activi.

“La o populație totală de 5,8 ori mai mare (în 2011), București are doar de două ori mai mulți studenți decât Clujul și, în funcție de ce cifre găsim, chiar de doar 1,8 ori mai mulți. Între timp însă Clujul a crescut economic și a devenit o opțiune autentică pentru absolvenți. Nu mai este doar o haltă între localitatea de naștere (Bistrița, Satu Mare, Sibiu, etc) și localitatea unde se merge la muncă (București sau un oraș din străinătate)”, spune sociologul.

Efectul? 28% din populația Clujului cu domiciliul în oraș are între 20 și 34 de ani. Dacă adăugăm și pe cei care locuiesc în oraș dar au adresa din cartea de identitate în altă parte, ajungem la 37% din populația totală a orașului. La București valorile corespondente sunt de 19% și respectiv 23%.

“Să privim și altfel lucrurile. În Cluj își stabilesc reședința în fiecare an 10 mii de persoane și pleacă în alte localități din țară maxim 1900. Creștere netă de cel puțin 8 mii pe an. În București, se stabilesc între 25 și 35 de mii și pleacă în alte localități din țară (în Ilfov sau chiar Cluj) 15-20 de mii”, mai spune acesta.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.