În noul context generat de războiul comercial cu Statele Unite, care acuză Beijingul că este răspunzător de excesul de capacități industriale în lume, China iși reduce dependența de cererea externă și de nivelul ridicat de investiții prin stimularea unui consum intern stabil. Succesul va depinde de ceea ce occidentalii numest tehnologia BREEP, conform căreia structurile de reglementare analizează, cercetează, experimentează, evaluează și promovează ceea ce funcționează, perfecționând mereu și adaptându-ți instrumentele și tactica.

Începând din 2000, planul Chinei de creștere a veniturilor, de reducere a inegalităților și de proteecție a mediului înconjurător depinde de o dezvoltare armonioasă a inovațiilor și a procesului de urbanizare. Printre altele, China speră să creeze clustere urbane verzi și eficiente, populate cu forță de muncă tot mai educată și tot mai bine plătită.

De-a lungul ultimilor ani, China a învățat că renunțarea la abordări universale și stimularea concurenței între orașe constituie o cale valoroasă de a atinge scopul propus în dezvoltarea strategică a țării. În 2010, Consiliul de stat al Chinei a stabilit trei mari clustere urbane ca platforme de start pentru o urbanizare inteligentă: delta fluviului Yangtze (YRD), delta râului Zhū Jiāng (PRD)și zona Beijing-Tianjin-Hebei (BTH). Până în 2014, PRD a devenie zona Marelui golf (GBA), care cuprinde nouă orașe, precum și Hong Kong și Macao.

Potrivit unui recent raport al băncii HSBC, fiecare dintre cele trei clustere urbane are un PIB mai mare decât cel al Spaniei, iar până în 2025 toate trei la un loc vor reprezenta 45% din PIB-ul total al Chinei. Dintre toate, GBA este cel mai puțin populat, cu 70 de milioane de locuitori, comparativ cu 120 de milioane în YRD și 112 milioane în BTH. Cu toate acestea, GBA aduce 1,5 trilioane de dolari în PIB-ul Chinei, asigurând 37% din volumul total de export al țării.

GBA găzduiește mari companii privatice extrem de dinamice, precum Tencent, Midea și Huawei. Este, de asemenea, și cel mai inovator dintre clusterele urbane ale Chinei, de aici provenind peste 50% din cererile de brevete internaționale ale statulului.

Apoi, în China a demarat o nouă etapă de experimente odată cu înființarea Zonelor de comerț liber Shanghai și Qianhai-Shekou. Rezultatul a fost anunțarea, anul trecut, a unui ambițios plan de transformare - cu ajutorul celor mai performante tehnologii - a zonelor nelocuite și pline de praf din jurul Beijingului și a orașului Tianjin într-un oraș model, ecologic și dinamic.

Pe scurt, China crează în prezent 19 super clustere urbane, prin întărirea relațiilor dintre orașe. Potrivit HSBC, până în 2030, aceste clustere vor asigura 80% din PIB-ul țării.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.