Reprezentanții celor treisprezece membri ai Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (Opec) și cei zece aliați ai acestora (Opec+) au convenit ca "producția din august să fie ajustată în creștere cu 648.000 de barili pe zi", ca și în iulie, față de 432.000 de barili stabiliți anterior, a anunțat alianța într-un comunicat dat publicității la sfârșitul unei reuniuni desfășurate prin videoconferință.

Cartelul rămâne, așadar, pe aceeași linie după revirimentul de luna trecută. Din primăvara anului 2021 OPEC+, s-a limitat la creșteri modeste ale cotelor sale, cu scopul de a reveni treptat la nivelurile de dinainte de pandemia de COVID-19.

Teatru politic

Eforturile depuse sunt însă prea slabe pentru a compensa lipsa de petrol datorată introducerii unui embargo asupra livrărilor rusești de către Statele Unite și Uniunea Europeană (UE). De la începutul războiului din Ucraina, țițeiul Brent din Marea Nordului, de referință în Europa, a crescut cu peste 16%, iar omologul său american WTI cu peste 17%.

În jurul orei 12.40 GMT, Brent se tranzacționa la 115,63 dolari pe baril, în timp ce WTI era cotat la 109,04 dolari, piața reacționând puțin la decizia alianței, care fusese anticipată.

Confruntată cu creșterea prețurilor, Franța a cerut din nou țărilor producătoare să își majoreze volumele "în mod excepțional". Subiectul va figura, de asemenea, pe ordinea de zi a vizitei pe care președintele Statelor Unite, Joe Biden, o va efectua în Arabia Saudită la mijlocul lunii iulie.

Cu toate acestea, analistul Edward Moya de la Oanda nu-și face prea multe iluzii: "Este teatru politic, această călătorie nu va duce la o creștere semnificativă dincolo de ceea ce s-a decis deja", a spus el. Și chiar dacă Opec+ ar ceda la toate îndemnurile care au fost lansate, "nu ar avea capacitatea de a face acest lucru", continuă expertul, amintind că mulți membri "sunt supuși unor sancțiuni internaționale sau suferă de probleme de producție". Prin urmare, cotele de producție sunt rareori respectate. 

Cei de pe margine

Rusia, o țintă a SUA și a UE de la invazia Ucrainei, a intrat în rândul țărilor indezirabile supuse sancțiunilor, alături de Iran și Venezuela. Libia, un alt membru al alianței, se află într-o lungă și gravă criză politică și instituțională, cu două guverne rivale. Producția de petrol, principala sursă de venit, este ostatica acestor diviziuni, multe situri fiind închise cu forța.

Alte națiuni, precum Nigeria, Congo și Guineea Ecuatorială, au înregistrat performanțe slabe, lipsa investițiilor în infrastructura petrolieră la apogeul pandemiei împiedicându-le să își atingă obiectivele. Chiar și cele mai performante țări - Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită - se pare că se străduiesc să își sporească volumele, potrivit comentariilor făcute săptămâna aceasta de președintele francez Emmanuel Macron.

"Dacă este adevărat, acest lucru înseamnă că producția de petrol Opec+ în iulie și august nu va crește în continuare, în ciuda acordului recent", a concluzionat Stephen Brennock de la PVM Energy. "Problemele legate de aprovizionare vor rămâne, prin urmare, principalul punct de interes pentru petrol, iar prețurile vor continua probabil să crească", a avertizat Ipek Ozkardeskaya, analist la Swissquote Bank.

Cu excepția cazului în care temerile legate de recesiune nu vor pune stăpânire pe situație și vor împinge prețurile în jos.

Citește și Londra amenință să taie livrările de gaze în Europa. Prețurile au explodat

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.