După cum au confirmat pentru EFE surse de la secretariatul OPEC, decizia va fi luată într-o teleconferinţă ministerială a grupului celor 23 de ţări, convocată marţi, la ora 13:00 GMT.

Anterior, miniştrii din domeniu ai celor 13 membri OPEC au participat luni după-amiaza la o reuniune virtuală, centrată pe nominalizarea unui posibil succesor al actualului secretar general al organizaţiei, nigerianul Mohamed Barkindo, al cărui mandat expiră la finele lunii iulie 2022.

Cele mai recente evoluţii de pe piaţa mondială de petrol vor fi studiate în două comitete interne, unul la nivel tehnic (luni) şi altul ministerial (marţi), ale căror analize vor fi luate în considerare în decizia OPEC+ (OPEC şi aliaţii).

Potrivit analiştilor, se aşteaptă ca această alianţă condusă de Arabia Saudită şi Rusia să dea undă verde pentru următoarea etapă a planului adoptat în iulie 2021, care prevede creşteri lunare de 400.000 barili pe zi (bz) până în septembrie 2022.

Obiectivul este de a readuce pe piaţă barilii pe care îi ţin încă în subteran, în urma marii reduceri, de 9,7 milioane barili pe zi (mbz), pe care au decis-o în aprilie 2020 pentru a compensa scăderea istorică a cererii de energie, provocată de restricţiile privind mobilitatea, adoptate pentru a frâna expansiunea coronavirusului.

La ultima reuniune virtuală, din 2 decembrie 2021, OPEC+ a confirmat creşterea corespunzătoare lunii ianuarie, astfel că plafonul oficial al producţiei comune s-a ridicat de la 40,094 la 40,494 mbz. Din acest volum, 24,554 mbz corespunde OPEC (fără Venezuela, Iran şi Libia) şi 15,94 mbz grupului de aliaţi.

Grupul OPEC+ răspunde ”NU” cererii Statelor Unite ale Americii

Venezuela, Iran şi Libia sunt exceptate de la acest angajament de limitare a furnizării deoarece industria lor suferă scăderi involuntare din diverse motive, precum sancţiuni, conflicte şi crize.

Exporturile iraniene de petrol ar putea reveni pe pieţele internaţionale anul acesta, dacă se ajunge la un compromis în negocierile multinaţionale care au loc la Viena, pentru a reactiva acordul privind programul nuclear.

Creşterile privind oferta petrolieră a OPEC+ se adaugă eliberării de rezerve strategice anunţată de SUA la finele lunii noiembrie şi unor măsuri similare în China, India, Japonia, Coreea de Sud şi Marea Britanie, cu un total de circa 70 milioane barili.

Washington a lansat neobişnuita iniţiativă după ce OPEC+ a ignorat cererile sale de a da drumul mai mult la robinete pentru a combate scumpirea energiei şi creşterea inflaţiei.

Alianţa producătorilor nu a reacţionat până acum nici la această măsură, nici la puternica expansiune actuală a SARS-CoV-2, determinată de varianta mai contagioasă omicron.

Astfel, în ultimul raport privind situaţia pieţei, OPEC a menţinut nemodificate prognozele privind cererea mondială de petrol în 2022, estimând că omicron va avea doar un impact "uşor şi de scurtă durată". Experţii organizaţiei preconizează o creştere a consumului de "aur negru" de 4,15 mbz (plus 4,3 % faţă de 2021), până la o medie de 100,79 mbz.

Preţul barilului de petrol Brent, de referinţă în Europa, s-a apreciat în 2021 cu 52% şi a încheiat anul la 77,78 dolari, în timp ce preţul petrolului intermediar Texas a crescut cu 55%, la 75,21 dolari.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.