În schimb, cu privire la aceeaşi contribuţie de solidaritate decisă la nivelul UE, şi transpusă în legislaţia din România prin OU din 29 decembrie 2022, grupul austriac consideră că "OMV Petrom ar urma să nu intre în scopul acestei contribuţii de solidaritate pentru anul fiscal 2022, având sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi rafinarea petrolului".

La finele anului trecut, Guvernul României a aprobat transpunerea Regulamentului de impozitare a super-profiturilor companiilor din energie, în urma măsurii urmând să fie încasaţi într-un fond special 3,9 miliarde de lei. Potrivit actului normativ, societăţile comerciale care desfăşoară activităţi în sectoarele ţiţeiului, gazelor naturale, cărbunelui şi rafinăriile vor plăti o contribuţie de solidaritate de 60% pentru ceea ce depăşeşte cu mai mult de 20% media profiturilor pe ultimii patru ani, respectiv 2018, 2019, 2020 şi 2021. Din suma colectată în acest fond special, minimum 70% se vor distribui pentru finanţarea investiţiilor strategice, precum şi a investiţiilor în eficienţa energetică şi în energie din surse regenerabile.

Grupul OMV urmează publice rezultatele financiare pentru ultimul trimestru din 2020 în data de 2 februarie.

În perioada octombrie-decembrie 2022, producţia de hidrocarburi a OMV a crescut până la 385.000 barili echivalent petrol pe zi, de la 381.000 barili echivalent petrol pe zi în trimestrul al treilea. Marja de rafinare a OMV (un indicator al profitabilităţii afacerilor cu petrol şi gaze naturale) a urcat până la 17,53 dolari pentru un baril de echivalent petrol în T4, de la 14,38 dolari pentru un baril de echivalent petrol în T3 şi 1,71 dolari pentru un baril de echivalent petrol în trimestrul patru din 2021.

OMV, cea mai mare companie industrială listată din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom, iar statul român, prin Ministerul Energiei, 20,64%. 

Boloș a făcut anunțul momentului! Data de la care se vor putea face plăţile cu cardul de energie

O serie de modificări în ce priveşte cardul pe energie şi decontarea lemnelor de foc au fost anunţate, miercuri, de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Oficialul spune că sunt peste 550.000 de beneficiari ai cardului de energie care nu au nomenclator stradal. Este vorba despre situații întâlnite în mediul rural, în care locuitorii apar la aceeași adresă. 

Ca urmare, beneficiarii vor fi stabiliți printr-un sistem de declarații pe propria răspundere și cu ajutorul informațiilor culese pe teren de angajații Poștei Române.

"De luni, 16 ianuarie, până pe 1 februarie, vor fi distribuite aceste declarații în localitățile rurale. Astfel reușim să clarificăm calitatea de beneficiar al cardului de energie", a anunţat, miercuri, Marcel Boloș.

În cazul beneficiarilor care au colocatari, aceștia se vor adresa Primăriei din raza de domiciliu pentru întocmirea unei anchete sociale.

"Dacă are colocatari, fie îi radiază din evidențe, fie se adresează Primăriei", a explicat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene modalitatea în care va fi stabilită situația locativă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.