În 2016, OMV şi Gazprom au semnat un acord de bază privind schimbul unor active, conform căruia Gazprom va primi o participaţie de 38,5% din acţiunile companiei OMV (NORGE) AS, o companie concentrată pe explorarea şi producţia de petrol în Norvegia. În schimb, OMV va primi o participaţie de 24,98% într-un proiect destinat dezvoltării blocurilor 4 şi 5 ale formaţiunii Achimov, parte a zăcământului de petrol, gaz şi condensat Uregoy din Siberia. OMV şi Gazprom sperau să finalizeze acordul până la sfârşitul acestui an.

Totuşi, surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters în mai că OMV ar putea cumpăra direct activele din Siberia, după ce Norvegia a criticat planul de a da celui mai mare producător de gaze din Rusia acces la platoul său continental.

"Acordul de bază privind vânzarea" înlocuieşte "acordul de bază" încheiat între OMV şi Gazprom în decembrie 2016. Preţul de achiziţie va fi negociat în mod corect, se arată în comunicatul OMV. Din cei zece miliarde de euro puşi deoparte pentru achiziţii până în 2025, OMV a cheltuit până acum două miliarde de euro.
Anul trecut, OMV a plătit 1,75 miliarde de euro pentru o participaţie în zăcământul de gaze Yuzhno Russkoye, unul dintre cele mai mari din Rusia. Astfel, producţia grupului austriac a fost majorată cu 100.000 boe pe zi.

În 2016, OMV anunţa că formaţiunea Achimov din Siberia va majora până în 2025 producţia sa cu peste 80.000 boe pe zi. Pentru OMV, producţia în acea zonă este ieftină şi sunt disponibile gazoducte către Austria. Grupul austriac este unul dintre cei cinci parteneri ai Gazprom în proiectul construirii gazoductului Nord Stream 2, care va dubla capacitatea de export a Rusiei către Europa.

Acordul iniţial ar fi permis Gazprom să aibă acces la expertiza sa tehnologică (know-how) din Norvegia. Totuşi, directorii OMV susţin că Gazprom va beneficia tot atât de mult de pe urma expertizei OMV în dezvoltarea zăcămintelor din Rusia.

Ministrul norvegian al Energiei, Terje Soeviknes, responsabil de aprobarea acordului dintre OMV şi Gazprom, a dezvăluit recent că autorităţile norvegiene nu sunt mulţumite de acest schimb de active care va oferi gigantului rus acces la resursele de pe platoul continental norvegian. "Trebuie să purtăm discuţii tripartite şi să vorbim cu ministrul Energiei", a declarat şi şeful OMV, Rainer Seele, scrie Agerpres.

OMV are participaţii la peste 30 de licenţe de pe platoul continental norvegian, inclusiv la zăcămintele care produc Gullfaks, Gudrun şi Edvard Grieg precum şi la zăcământul de gaze arctic Aaasta Hansteen, care ar urma să demareze producţie la finele acestui an. De asemenea, descoperirea sa de petrol Wisting din Marea Barents ar putea demara producţia în 2024-2025.

OMV, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.