Oligarhi şi companii ruseşti au intentat un total de 61 de procese la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene împotriva sancţiunilor UE impuse în urma invaziei Ucrainei, potrivit ediţiei de sâmbătă a tabloidul german Bild, informează dpa.

Oligarhii ruşi Grigori Berezkin şi Ghenadi Timcenko, de exemplu, solicită despăgubiri pentru "prejudiciul moral" pe care se presupune că l-au suferit din cauza sancţiunilor UE, potrivit documentelor disponibile pe site-ul instanţei.

Berezkin susţine că "a suferit daune grave ale reputaţiei" şi că "nu există nicio legătură materială între el şi politica Rusiei în Ucraina", potrivit dosarului său. Oligarhul mai susţine că nu sprijină guvernul Federaţiei Ruse şi solicită o plată simbolică de 1 euro ca despăgubire.

Ghenadi Timcenko, care locuieşte în Elveţia, solicită însă o despăgubire de 1 milion de euro acuzând UE de o "eroare de evaluare" cu privire la "relaţia dintre reclamant şi preşedintele Putin".

Printre reclamanţi se află şi fostul proprietar al clubului englez de fotbal FC Chelsea, Roman Abramovici, dar şi Mihail Fridman, fondatorul şi managerul grupului financiar Alfa-Group.

Vineri a intrat în vigoare un al nouălea pachet de sancţiuni al UE împotriva Rusiei pentru invadarea Ucrainei, care vizează companii de apărare, bănci, radiodifuzori şi oficiali. În plus, se aplică îngheţarea activelor deţinute în UE de 141 de persoane fizice şi 49 de entităţi. Persoanele sancţionate fac, de asemenea, obiectul unei interdicţii de călătorie în spaţiul UE. Sancţiunile anterioare au vizat economia, sistemul financiar, banca centrală şi înalţi oficiali guvernamentali.

Noi sancţiuni adoptate împotriva Rusiei, dar UE se apropie de limitele sale în impunerea altor măsuri

Unitatea statelor Uniunii Europene asupra sancţiunilor împotriva Moscovei începe să se fisureze în timp ce temerile cu privire la impactul acestor măsuri asupra unei economii europene deja încetinite slăbesc determinarea de a pedepsi Rusia pentru războiul pe care-l duce contra Ucrainei, relatează agenţia Reuters la finalul summitului european desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles.

Liderii europeni au convenit la acest summit al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, nu însă fără dificultăţi şi discuţii în contradictoriu. În timp ce Polonia şi statele baltice au insistat pentru măsuri mai dure împotriva Rusiei, unele state din Vest, printre care şi Germania, au fost mai ezitante. Belgia şi Grecia, precum şi Ungaria, ce depinde în continuare substanţial de importurile energetice din Rusia, s-au opus unor sancţiuni puternice, explică pentru Reuters diplomaţi europeni.

''Devine tot mai dificil să impunem sancţiuni care să lovească Rusia suficient de puternic fără a provoca pagube colaterale excesive Uniunii Europene'', a remarcat un purtător de cuvânt al guvernului belgian.

Pachetele succesive de sancţiuni impuse Rusiei după lansarea agresiunii contra Ucrainei în februarie au vizat politicieni, oligarhi, companii civile şi militare, sistemul bancar, au mers până la îngheţarea activelor ruseşti din UE şi impunerea unui embargo asupra petrolului rusesc importat pe cale maritimă; dar mai departe devine tot mai greu să se convină la nivelul UE noi sancţiuni şi blocul comunitar se apropie de limitele sale la acest capitol, în timp ce unele efecte ale sancţiunilor, precum scumpirea energiei, afectează economia europeană care-şi vede diminuată competitivitatea.

''Acum suntem atenţi cu sancţiunile, astfel încât să nu mergem atât de departe încât să distrugem complet economia europeană'', explică ambasadorul ceh la UE, Edita Hrda, a cărui ţară deţine până la sfârşitul lunii preşedinţia Consiliului UE.

''Dacă forţăm anumiţi paşi împotriva Rusiei, aceasta i-ar putea costa funcţiile pe unii lideri politici. Trebuie să le oferim ţărilor timp pentru adaptare. Avem nevoie de o Europă prosperă pentru a putea ajuta Ucraina'', a adăugat diplomatul ceh.

Premierul ungar Viktor Orban a desfăşurat în ţară o campanie deschisă împotriva sancţiunilor, apelând inclusiv la postere ce ilustrează sancţiunile contra Rusiei sub forma unor bombe care distrug economia Ungariei. Nu este însă singurul lider european cu o asemenea abordare, diferenţa fiind că ceilalţi au fost mai discreţi, în timp ce se gândesc şi la viitoarele lor relaţii cu Rusia după ce războiul se va fi terminat.

Astfel, cancelarul german Olaf Scholz a spus mai devreme luna aceasta că UE ''va înăspri sancţiunile împotriva Rusiei atât timp cât (preşedintele rus Vladimir) Putin continuă războiul'', adăugând însă că trebuie menţinută oportunitatea pentru reluarea cooperării cu Rusia după terminarea războiului.

Al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei vizează companii din sectorul apărării, bănci, media şi oficiali ai statului. Restricţiile la export sunt extinse pentru a acoperi accesul armatei ruse la chimicale, componente IT şi electronice pentru fabricarea armelor şi a fost introdusă o interdicţie completă la exportul de motoare de drone. A fost extinsă şi o interdicţie care vizează investiţiile în proiecte din Rusia pentru a include şi sectorul minier, cu anumite excepţii pentru materiile prime considerate critice pentru economia UE.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.