"Legarea taxei de nivelul dobânzilor bancare este o inovaţie, nu mai există nicăieri în lume şi are nişte consecinţe destul de neplăcute. În primul rând pentru că induce în economie un comportament de fixare artificială a unui nivel al dobânzilor. Conform Ordonanţei, nivelul ar fi de 2%, deci penalizarea din taxa pe active ar interveni atunci când nivelul dobânzilor este peste 2%. Dacă ne uităm, însă, în economie, să ne uităm doar la rata inflaţiei care este mult peste 2%, la dobânda de politică monetară a Băncii Naţionale, care este 2,5%. Deci, să ne închipuim că poate să existe o situaţie viabilă din punct de vedere economic în care dobânzile să fie 2% este ireal", a afirmat Smedoiu.

Citește și: Fuziuni și achiziții. Deloitte a estimat o piață de 4 miliarde

Potrivit consultantului fiscal, introducerea unei taxe pe activele bancare trebuie să aibă legătură cu un risc al sistemului bancar, dar acest risc nu există în România.

"O taxă pe active bancare trebuie să aibă legătură cu un risc pe care sistemul l-a creat, ori în România nu am avut şi nici nu avem active toxice, nu pare să fi reieşit de undeva un risc sistemic în acest sistem financiar sau cel puţin nu a fost prezentată public o astfel de abordare. Cumva, singura justificare pe care o găsim pentru această taxă este să adune mai multe venituri la buget de la un sector identificat. Putea fi şi altul. La nivelul taxei, dacă facem o comparaţie cu Polonia, acesta este de trei ori mai mare, iar faţă de Ungaria este de şase ori mai mare", a explicat Alexandra Smedoiu.

Costuri crescute ale creditării

Aceasta a adăugat că o plafonare artificială a dobânzilor va duce la o explozie a cursului de schimb, "pentru nu ai cum să ai dobânzi aşa de mici la o monedă naţională, care nu acoperă nici măcar inflaţia".

"Atunci când încercăm să plafonăm în mod artificial dobânzile, prin această taxă, explodează cursul de schimb, pentru nu ai cum să ai dobânzi aşa de mici la o monedă naţională, care nu acoperă nici măcar inflaţia. Este ceea ce s-a văzut imediat la cursul de schimb... Dacă vrem să taxăm sistemul financiar, putem să înţelegem, dar să vedem care este şi nivelul rezonabil al taxei şi, de asemenea, să nu influenţeze aspecte de politică macroeconomică, prin această corelare în mod artificial cu un indicator care, până la urmă, ţine de funcţionarea economiei în ansamblu. Această taxă se aplică la toate activele băncii, fără să existe excepţii, deci inclusiv la obligaţiunile de stat pe care le cumpără băncile. Nu cred că tot costul creditului va merge către client, însă clar vorbim despre nişte costuri crescute ale creditării, iar acest lucru, în cele din urmă, se va reflecta cumva în dobânzi", a menţionat specialistul în fiscalitate.

Ordonanţa de Urgenţă 114/29 decembrie 2018 instituie taxe noi pe cifra de afaceri pentru sectorul energetic şi telecom, precum şi taxe pe activele din sistemul bancar în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.