Prețurile locuințelor din România au înregistrat o creștere de 5,5% în primul trimestru al anului, potrivit Băncii Naționale a României (BNR), depășind media Uniunii Europene și a zonei euro. Totuși, comparativ cu economiile similare din regiune, creșterea a fost mai puțin pronunțată. "Prețurile locuințelor din România au continuat să crească, situându-se peste media Uniunii Europene și a zonei euro. În România, creșterea a fost de 5,5% în primul trimestru al anului, însă comparativ cu Polonia, unde prețurile au crescut cu 18%, și Bulgaria, cu 16%, evoluția este mai moderată," a declarat Dragu.

Creșterea prețurilor pe piața locuințelor noi

Una dintre principalele cauze ale acestei creșteri se regăsește în sectorul locuințelor noi, unde ritmul de creștere a fost de aproximativ 12%, mult mai accelerat față de locuințele deja existente, care au înregistrat o creștere de doar 2%. Dragu a subliniat că, în ciuda acestor creșteri, dinamica nu este la fel de accentuată ca în alte țări din regiune.

"Pe segmentul locuințelor noi, vedem o creștere de 12%, ceea ce reflectă cererea crescută din partea cumpărătorilor, în timp ce pe piața locuințelor existente prețurile au avansat cu doar 2%," a explicat Dragu.

Accesibilitatea locuințelor rămâne o provocare

Referindu-se la accesibilitatea locuințelor, Dragu a adus în discuție prețul mediu pe metru pătrat pentru locuințele noi din București, care se situează în jurul valorii de 1.700 de euro. Acest preț este relativ scăzut comparativ cu alte capitale europene. "În Paris, prețul pe metru pătrat depășește 14.000 de euro, iar decalajul față de media națională este mult mai mare, de aproximativ 4.500 de euro," a afirmat Dragu.

Această dinamică este alimentată de mai mulți factori, atât din partea ofertei, cât și a cererii. Pe partea de ofertă, costurile de construcție au crescut cu 10% în ultimul an, în timp ce volumul construcțiilor a scăzut cu 13%. Astfel, numărul de locuințe noi finalizate a înregistrat o scădere de 3%. Pe de altă parte, cererea este susținută de evoluțiile salariale, câștigul salarial mediu net lunar crescând cu aproximativ 13% în termeni anuali. De asemenea, numărul tranzacțiilor imobiliare la nivel național a crescut cu 11%, semnalând un interes sporit pentru achiziționarea de locuințe.

Principalele centre regionale și dinamica lor

Aproximativ 60% dintre tranzacțiile imobiliare se concentrează în principalele șase centre regionale ale României, dintre care Bucureștiul, Iașiul și Clujul se remarcă prin dinamici ascendente semnificative. "În București, numărul tranzacțiilor a crescut cu 9%, în timp ce în Iași vedem o creștere impresionantă de 50%, iar în Cluj cu 14%," a subliniat Dragu.

Aceste evoluții influențează și indicatorul preț pe venit, care măsoară durata medie necesară pentru achiziționarea unei locuințe. În București, durata medie este de 6-7 ani, iar în Cluj se ridică la 11 ani, ca urmare a prețurilor ridicate ale locuințelor în raport cu veniturile salariale din regiune.

Rata de deținere a locuințelor și achizițiile prin credit

România continuă să aibă cea mai ridicată rată de deținere a locuințelor din Uniunea Europeană, cu 96% dintre români fiind proprietari. Comparativ, media europeană este de 69%. Totuși, doar 2% dintre acești proprietari au un credit ipotecar în desfășurare, față de 25% în restul Uniunii Europene.

În ultimii ani, achizițiile prin credit ipotecar au devenit tot mai frecvente, ponderea acestora apropiindu-se de media europeană, atingând 30%. Dragu a atras atenția asupra provocărilor legate de condițiile de locuire din România, unde 21% din populație nu dispune de facilități de bază precum cadă, duș sau toaletă interioară, un procent mult mai ridicat comparativ cu 1,5% în Uniunea Europeană.

Creșterea creditelor verzi

Un aspect pozitiv remarcat de BNR este creșterea interesului pentru creditele verzi. "Aproximativ 19% din creditele acordate în prima jumătate a anului au avut o destinație climatică, reflectând o orientare crescută către imobilele verzi. În plus, creditele verzi au înregistrat o creștere semnificativă, de 62%," a explicat Dragu. Cu toate acestea, ponderea totală a acestor împrumuturi în stocul total de credite rămâne redusă, la doar 8%.

În acest context, sectorul bancar din România este bine poziționat pentru a susține dezvoltarea intermedierii financiare, inclusiv în cadrul tranziției către o economie verde, având capacitatea necesară atât din punct de vedere al lichidității, cât și al solvabilității.

Riscurile creditului ipotecar

Referindu-se la riscurile legate de creditul ipotecar, Dragu a evidențiat faptul că riscul de credit rămâne scăzut, rata de performanță fiind de 1,6%. Riscul valutar a scăzut semnificativ în ultimii ani, ponderea creditelor denominate în valută fiind în prezent de doar 13%, comparativ cu 72% în iunie 2015.

Totodată, riscul legat de ratele dobânzii s-a atenuat, ca urmare a creșterii ponderii creditelor cu dobândă fixă, de la 18% la 35%. Cu toate acestea, o mare parte din creditele ipotecare rămân încă la dobânzi variabile, ceea ce poate reprezenta un risc în perioadele de volatilitate economică.

În ceea ce privește evoluția ratelor de nerambursare, prognoza BNR pentru anul următor indică o menținere relativ constantă a acestei rate, cu o probabilitate de nerambursare de aproximativ 0,2%. Capacitatea populației de a rambursa împrumuturile ipotecare rămâne robustă, conform evaluărilor BNR.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.