"În România, există o predilecţie clară pentru o economisire bancară, în active monetare mai exact. Avem un raport împrumuturi la depozite subunitar, care vine de undeva de la 130% la 70% - acest indicator este pe medie a sectorului bancar, deci la nivel individual sunt variaţii mult mai mari. (...) Avem un exces de depozite versus credite, avem un exces de economisire bancară versus creditare bancară. Ce este mai rău este că ajunge să finanţeze chiar şi deficitele bugetare ale altor state şi aici avem un indicator care se numeşte activele externe nete ale sistemului bancar privat", a declarat oficialul BNR, la Summitul Administratorilor de Fonduri din România.

Acesta a subliniat că, în urmă cu un deceniu, aceste active externe nete ale sectorului bancar erau negative.

"Erau multe miliarde de euro pasive, deci băncile comerciale româneşti se împrumutau net de afară. Între timp, acestea au ajuns cu plus, avem active, deci putem spune că băncile comerciale locale împrumută net sectorul extern. Dacă în iulie 2021 aveam un surplus de 6,1 miliarde de euro, deci băncile locale exportau 6 miliarde capital, acum 12 ani, în iulie 2008, aveam un deficit de 16 miliarde de euro. Asta ne arată că există capital, există bani în România care pot finanţa economia locală mai bine, ideal să finanţăm economia privată, dacă tot mai rămâne, ok, finanţăm şi deficitul public, însă de ce să finanţăm deficitul public al altor state?", a menţionat Popa.

Potrivit acestuia, există un exces de economisire bancară care poate să meargă spre economia reală românească prin intermediul pieţei de capital.

"Rolul industriei de asset management, alături de Bursa de Valori, este să facă acest capital să curgă. Eu cred că acest capital este rar şi va rămâne rar, aşa că el trebuie fructificat cât mai bine şi cumva rolul dvs., rolul industriei este să îl faceţi cât mai fluid, să curgă dinspre cei care economisesc către economia locală", a precizat el.

În opinia sa, vor câştiga atât bancherii din faptul că economia are mai multe surse de finanţare, dar şi băncile sunt interesate să existe un sector puternic al companiilor autohtone, dezvoltat, pentru că au cea mai mare expunere pe acest sector. Cristian Popa a subliniat că 85 de miliarde de lei reprezintă expunerea sectorului bancar la companiile cu acţionariat românesc, respectiv 64% din totalul creditului bancar la companii.

"Nu-i puţin, şi bancherii sunt interesaţi să aibă un partener solid, un partener bine capitalizat. Şi mai e un aspect: nu doar dobânzile sunt cele care determină creditul. Lipsa capitalurilor proprii împiedică dezvoltarea economiei pentru că denotă o anumită lipsă de încredere. Bursa este una din soluţii, să vină să vândă acţiuni la bursă, să crească equity şi după aceea să meargă la bancă să ia credit", a adăugat el.

În altă ordine de idei, reprezentantul BNR a precizat că avem gradul de intermediere financiară cel mai mic din Europa. În opinia sa, acest grad de intermediere creşte mai sănătos "dacă lângă credite există şi capitaluri proprii, dacă lângă bancă există şi acţionari minoritari, există şi bursa".

"Putem însănătoşi această creştere a creditului bancar atât timp cât există şi un surplus de capitaluri proprii pentru că, împreună, cele două fac mai mult decât 1+1, mai ales că dacă nu ai unul, nu îl poţi avea pe celălalt. Dacă nu ai capital, nu poţi avea şi credite bancare", a adăugat Popa.

Citește și Inflaţia şi stagflaţia, printre cele mai mari frici ale marilor bănci

El a subliniat că piaţa de capital duce capitalul acolo unde este nevoie de el, unde creează valoare. În plus, băncile sunt printre cei mai mari intermediari la bursă.

"Cele două industrii sunt apropiate şi, de asemenea, băncile sunt maşinile de distribuit fonduri, deoarece au o reţea încă vastă de sucursale. Eu cred cu tărie că antreprenoriatul înseamnă inovaţie. Prin bursă antreprenorii pot creşte, deci bursa susţine inovaţia. Consumatorul câştigă, odată cu el câştigă şi antreprenorul, cel care a venit cu ideea, dar şi acţionarii minoritari, cei care au venit la bursă şi au cumpărat acţiuni. BNR susţine piaţa de capital. Face acest lucru nu pentru că o piaţă de capital solidă este un bun public, un bun benefic tuturor românilor, ci şi din motive mai egoiste, pentru că piaţa de capital este până la urmă o roată a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Piaţa creditului este roata mai mare, cu siguranţă însă este nevoie de o transmisie cât mai bună a politicilor băncii centrale, iar o piaţă de capital dezvoltată îmbunătăţeşte exact această transmisie, hrăneşte intermedierea financiară", a subliniat Popa.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.