”Probabil vom avea o altă creştere de dobândă. Avem creşteri de dobânzi pe toate pieţele internaţionale. Banca Centrală Europeană a început mult mai greu, cea care nu este stăpâna monedei euro, a început mult mai greu acest proces de creştere al dobânzii, este un pic în urmă. Probabil pasul de creştere al Băncii Centrale Europene va fi mai mare decât al FED-ului acum. Asta este, de fapt, întrebarea, nu. Dacă va creşte? Care va fi pasul de creştere al dobânzii la FED, adică dobânda pe dolar. Suntem deja la cifre mari şi acolo, peste patru, ne apropiem, vom ajunge la cifra aceasta şi la euro. Asta înseamnă ce? Că şi cei care şi-au făcut împrumuturi în euro vor avea parte de creştere, la fel ca și cei care au luat în dolari. Deși cred că în dolari nu prea mai sunt, mai ales pentru persoane fizice împrumuturi în dolari. Poate pentru companii care exportă şi cu pieţe pe dolari, dar pe persoanele fizice nu cred că mai sunt în dolari sau sunt foarte puţine”, a spus Dan Suciu la RRA.

Deja ne împrumutăm foarte scump

Prin urmare, a continuat reprezentantul BNR, impactul va fi pe persoane fizice, ”pentru statul român, creşterea dobânzii la dolar înseamnă împrumuturi mai scumpe pe pieţele internaţionale. Deja ne împrumutăm scump. Costul datoriei, serviciul datoriei în totalul costurilor publice este în creştere. Era undeva la 1% din PIB. Va ajunge uşor la 2 % din PIB. Deci să ţinem cont că statul trebuie să plătească dobânzi mult mai mari, cresc dobânzile inclusiv la împrumuturile în valută pe care le face statul român. Şi asta pune o anumită presiune pe buget atunci când vrem alte servicii din partea bugetului public, trebuie să ţinem cont că împrumuturile acestea pe care le facem statul român sunt purtătoare de dobânzi şi dobânzile sunt în creştere”, a explicat oficialul BNR.

Pentru pensii și salarii

Pe de altă parte, Dan Suciu a subliniat că, ”în ultimii ani, peste 90% din veniturile bugetare ale statului român se duc în salarii şi pensii. 

Tot ce ne-am împrumutat în plus, atât cât am făcut noi investiţii, vine, de fapt, dacă vreţi, din acele împrumuturi, da, sigur, banii se rostogolesc unii pe alţii de multe ori. De multe ori, noile împrumuturi nu fac decât să acopere vechile împrumuturi. Marja suplimentară de împrumut de la un an la altul nu e atât de mare. Sigur că e mare, pentru că creşte datoria publică de la un an la altul, dar mare parte din împrumuturi, de fapt, sunt rostogoliri ale vechilor împrumuturi. Dar marea problemă fundamentală, dacă vreţi, a bugetului României este că 90% e blocat bugetul României. 90% se duc în salarii şi pensii. Nu uitaţi că trebuie să creştem împrumuturile, scuzaţi-mă, cheltuielile pentru înarmare. Trebuie să le creştem. Aici e o situaţie în care e greu să spui: numai acum, hai să micşorăm bugetul de înarmare. A fost pandemia, în care au venit cheltuieli suplimentare asupra bugetului României. Ne-am întrebat cu toţii şi a apărut nemulţumirea aceasta: de ce statul român are atât de puţine cheltuieli de sprijin pentru cei în pandemie, pentru companii. Păi, simplu avea deja deficite foarte mari. Bun, 90% din buget era deja antamat cu salarii şi pensii. Aveam deficite deja foarte mari. Cel mai mare deficit bugetar din Europa îl avem. Cel mai mare deficit bugetar”, a spus Dan Suciu.

Citește și Creditele românilor. Dan Suciu (BNR) spune ce se va întâmpla cu ratele bancare în 2023

Între timp, Rezerva Federală a SUA (Fed) a început marţi reuniunea sa de politică monetară, în urma căreia este de aşteptat să anunţe a opta majorare consecutivă a ratei dobânzilor, care ar putea fi mai mică faţă de cele anterioare. Membrii Comitetului Federal pentru Piaţa Deschisă al Fed (FOMC) dezbat până miercuri, când va fi anunţată decizia, dacă vor continua să încetinească majorarea ratei dobânzilor.

Deja au făcut asta în 14 decembrie, când au decis majorarea dobânzilor cu doar jumătate de punct, faţă de patru creşteri consecutive de 0,75 puncte stabilite începând din martie 2022. După cum estimează economiştii, Fed intenţionează să continue să apese pe frână şi noua creştere ar putea fi de numai un sfert de punct.

De când a atins vârful, în iunie (9,1%), inflaţia s-a relaxat până la nivelul de 6,5% şi în decembrie a scăzut pentru a şasea lună consecutiv, o cifră care, potrivit analiştilor, este un semnal că majorările ratei dobânzilor încep să îşi facă efectul în economia americană.

Însă, din partea Fed - care operează ca bancă centrală în SUA- se insistă că nu este încă momentul pentru o oprire şi că ratele dobânzilor vor continua să urce în următoarele luni, până când se va ajunge "la o politică monetară care să fie suficient de restrictivă pentru a reveni la o inflaţie de 2%". Aceasta a fost precizarea preşedintelui Fed, Jerome Powell, la conferinţa de presă dedicată anunţului din decembrie privind o majorare ce a lăsat dobânzile într-un interval cuprins între 4,25% şi 4,5%, cel mai ridicat din ultimii 15 ani.

După cum a reieşit ulterior publicării minutei reuniunii din decembrie, unii membri ai FOMC au avertizat că o încetinire a ritmului de creştere nu este un semnal că aceasta se va termina. "Unii participanţi au subliniat că va fi important că se comunice clar că o încetinire a ritmului de creştere a ratei dobânzilor nu este un semn al slăbirii hotărârii Comitetului de a-şi atinge obiectivul de stabilitate a preţurilor sau o concluzie că inflaţia este deja pe un drum descendent persistent", se menţiona în document.

Încă nu se ştie care va fi nivelul pe care îl va putea atinge rata dobânzilor. În opinia economistului şef al AXA Investment Managers, Gilles Moec, vârful va fi de 5% şi se va atinge în martie. Moec estimează "o creştere de 0,25 puncte" procentuale , miercuri, "în linie cu consensul", şi semnalează că este crucial tonul pe care îl va folosi Powell în discursul său.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.