''Nu sunt specializat în dosarul Schengen, dar cred că acum nu sunt motive reale de a ţine România şi Bulgaria în afara spaţiului Schengen. Cred că vârful de atenţie în chestiunea migraţiei este cumva de domeniul trecutului. Pe de altă parte, Comisia Europeană începe să discute din nou despre extinderea Uniunii Europene - alt dosar care a fost îngheţat - şi cred că, dacă lucrurile încep să se mişte în acest dosar, se vor mişca şi în dosarul (extinderii) Schengen'', a spus Costa, în marja conferinţei '30 de ani de activităţi în programul Jean Monnet: De ce se studiază astăzi Uniunea Europeană?', organizată marţi de Comisia Europeană la Biblioteca Solvay din Bruxelles. 

Pe de altă parte, profesorul Costa s-a referit la alegerile europene din 23-26 mai, subliniind că o primă lecţie este nivelul în creştere de participare a electoratului. ''Acest nivel a crescut mult, cu aproape 10 puncte procentuale. Cred că este destul de important pentru că alegătorii din Europa înţeleg că aceste alegeri contează. În multe ţări acum, oamenii vorbesc despre Europa în timpul alegerilor naţionale, există o reconectare cu alegerile europene în sens extins. Europa este acum o temă importantă pentru politica naţională, acest scrutin atrage mai mulţi alegători şi cred că este un succes strălucitor pentru Uniunea Europeană, pentru că nu sunt alegeri uşoare'', a explicat Olivier Costa. 

Citește și: Meleşcanu cere sprijinul Germaniei pentru aderarea României la Schengen

O altă concluzie a scrutinului europarlamentar este declinul principalelor două grupuri din Parlamentul European - creştin-democrat şi social-democrat - ceea ce creează loc pentru grupul liberal şi pentru ecologişti, care sunt mai importante acum. ''Nu ştim cum vor decurge lucrurile, în orice caz PPE şi S&D nu mai au o majoritate împreună, ei vor trebui să se alieze cu alţii, probabil cu liberalii (deja au făcut asta în 2014, nu este nimic nou), dar probabil şi cu Verzii, ceea ce ar avea un impact important asupra politicilor promovate de PPE şi S&D'', a menţionat el pentru AGERPRES. 

În privinţa euroscepticilor, în opinia profesorului Olivier Costa în tabăra acestora este puţină decepţie, ''pentru că ei credeau că pot înregistra un scor mare, ceea ce nu s-a întâmplat cu adevărat''. Un motiv pentru care există clivaje între eurosceptici, care deocamdată sunt răspândiţi în trei grupuri politice din Parlamentul European, este gestionarea relaţiei cu Rusia. ''În vestul Europei sunt partide de extremă-dreapta care au relaţii destul de strânse cu Rusia, ceea ce nu este deloc cazul în ţări ca Polonia, Cehia şi altele, ceea ce creează multă tensiune în acest grupuri. Aşadar, există un fel de neutralizare a membrilor eurosceptici de extremă-dreapta şi de aceea eu cred că influenţa lor va fi destul de limitată'', a încheiat expertul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.