"AOAR urmăreşte cu un interes major dezbaterile, atât din Parlamentul României, cât şi cele publice, ocazionate de adoptarea unei legislaţii privind impozitarea exploatării gazelor naturale provenind din Marea Neagră. Dezbaterile, limitate şi ca timp, şi ca nivel de consultare, se concentrează excesiv asupra stabilirii unui nivel acceptabil al redevenţelor ce ar urma să fie încasate de statul român, ca sursă suplimentară pentru bugetul de stat", se spune într-un comunicat al AOAR.

Oamenii de afaceri subliniază în document că au susţinut constant în ultimii ani importanţa prelucrării la un nivel cât mai avansat a materiilor prime oferite de solul şi de subsolul ţării noastre, fie că este vorba de cereale, minerale, apă minerală, resurse geotermale şi, evident, de resursele de gaze naturale şi petrol.

"În acest sens, considerăm esenţial ca deciziile vizând regimul fiscal aplicabil resurselor de petrol şi gaze, rezultate în urma exploatărilor offshore, să fie precedate de adoptarea unui proiect de lege mult mai relevant, ce urmează a fi dezbătut şi aprobat în Parlamentul României. România are, în primul rând, nevoie de o lege care să permită repunerea în funcţiune sau construirea de noi unităţi de producere a energiei electrice (grup de circa 800 Mw, similar celui construit de OMV Petrom), înlocuirea progresivă a alimentării termocentralelor alimentate cu păcură şi/sau cărbune", afirmă AOAR.

În opinia Asociaţiei, este necesară asumarea prin lege a temelor de real interes public, precum refacerea potenţialului de valorificare a gazelor naturale (a petrolului) prin repornirea capacităţilor petrochimice, modernizarea sau construirea de noi capacităţi de producţie (exemplul companiei MOL în Ungaria).

"România, cu resurse importante de petrol şi gaze, înregistrează constant deficit de balanţă comercială în domeniul produselor chimice şi petrochimice. Aceste produse ar asigura realizarea unei valori adăugate brute mult mai semnificative decât sumele încasate din impunerea unor redevenţe 'stimulative'. Reluarea producţiei de îngrăşăminte destinate agriculturii româneşti, prin repunerea în funcţiune/modernizarea capacităţilor de producţie, încă în conservare sau chiar faliment, ar trebui să constituie un alt argument ce trebuie evaluat, atât ca sursă de reducere a deficitului comercial (România importă îngrăşăminte!), cât şi ca efect de multiplicare, prin creşterea volumului şi a valorii producţiei agricole. AOAR a solicitat public, în ultimii ani, numeroaselor guverne ce au condus România să discute şi să propună o politică pe termen lung cu privire la exploatarea resurselor naturale ale României", atrag atenţia oamenii de afaceri.

AOAR apreciază că a venit timpul ca Executivul, Parlamentul şi toate partidele politice să contribuie la fundamentarea şi realizarea unor politici economice favorabile mediului de afaceri.

"Dacă România ar beneficia de o strategie energetică adecvată politicii sale industriale, prin asumarea clară, fermă şi transparentă a interesului economic al ţării, controversele actuale, partizane, nu ar fi avut loc! AOAR apreciază că a venit timpul ca, după circa 30 de ani de restructurare haotică a economiei României, Guvernul, Parlamentul şi toate partidele politice să contribuie la fundamentarea şi realizarea unor politici economice favorabile mediului de afaceri, ca sursă constantă şi unică de venituri la bugetul statului, astfel încât să fie asigurată funcţionarea coerentă şi din ce în ce mai performantă a administraţiilor centrale/locale şi sustenabilitatea sistemelor publice de pensii, sănătate, educaţie, apărare", mai spune Asociaţia.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.