A fost o vară specială pentru capitala celei mai vizitate țări din lume, unde s-au adunat, conform estimărilor preliminare ale Statista, cu 10% mai mulți turiști decât în anul de dinaintea pandemiei.
Am profitat de extrasezon pentru a lua pulsul orașului-muzeu și pentru a mă bucura de evenimentele unicat din această perioadă. Am ales să vizitez monetăria franceză (Monnaie de Paris), locul unde poți vedea colecții de monede rare, dar și alte lucruri inedite, cum ar fi istoria medaliilor Olimpice.
Muzeul monetăriei are o colecție numismatică permanentă cu exemplare rare, vechi de sute de ani, de origine franceză și din diferite părți ale lumi, multe foste colonii. O colecție temporară cuprinde și matrițele folosite pentru crearea celor 5.084 de medalii dedicate sportivilor câștigători ai Olimpiadei din acest an.
Comoara din centru și moneda de 5.000 euro
Holul care conduce către prima încăpere a muzeului este o surpriză pentru fiecare curios care trece pe aici. Prin pereții de sticlă se poate vedea ceva mai mult decât niște simple monede înrămate. Monetarii francezi, înconjurați de forje, strunguri, matrițe și multe altele instrumente de diferite forme și mărimi, pot fi observați la lucru prin aceste geamuri. Panourile informative din fața lor explică ce meșteresc fiecare dintre ei dar și că fotografiile sunt interzise, din motive evidente.
(Materiale și instrumente pentru crearea monedelor)
Aliajele și metalele din care sunt confecționate monede din toate părțile lumii, fiecare cu o valoare și un luciu diferite sunt prezentate în această primă parte a expoziției. Trec, mai departe, prin camerele clădirii de pe malul Senei unde sunt prezentate diferitele metode de fabricare ale monedelor, de la ciocan și presă la metodele automatizate, unde mașinăriile moderne pot scoate 800 de fise pe minut.
Într-un colț stă un tablou micuț care nu iese cu nimic deosebit în evidență dar care spune povestea unei comori din secolul XVII, găsită de niște muncitori pe un șantier din zona centrală a Parisului, la sfârșitul anilor 30. Ceea ce salahorii considerau inițial a fi monede vechi de tinichea s-a dovedit a fi una dintre cele mai valoroase comori descoperite în Franța. Cele peste 3.200 de monede de aur aparțineau unui secretar și consilier al Regelui Louis al XV-lea, care a trăit în seculul XVII și care a decis să își ascundă averea în pereții clădirii pe care acești muncitori au fost însărcinați să o dărâme. Din toată comoara se găsesc aici doar monedele de mai jos, restul au fost împărțite între statul francez, muncitorii care au făcut descoperirea și cei 84 de descendenți ai familiei.
(Câteva exemplare din comoara găsită în centrul orașului)
O altă surpriză, deși nu atât de datată, este o monedă euro făcută în 2013 cu ocazia împlinirii a 850 de ani de la începerea construirii catedralei Notre-Dame de Paris. Detaliile sunt într-atât de minuțioase încât pe aversul acesteia se pot vedea, schițat, unul dintre vitraliile catedralei.
(Monedă de 5.000 euro, din aur, cu tematica Notre-Dame de Paris)
Povestea medaliilor olimpice
Muzeul monetăriei oferă și o expoziție temporară a medaliilor de la Jocurile Olimpice care poate fi văzută până pe 3 noiembrie. Pe lângă matrițele din care au fost forjate chiar de monetarii de aici, colecția oferă și afișele promoționale de la cea a opta ediție a JO organizată tot la Paris, în urmă cu fix 100 de ani.
Parisul are multe muzee care oferă o perspectivă largă asupra valorilor patrimoniale franceze și asupra valorilor culturale universale iar Monnaie de Paris este unul dintre ele.
Mai jos, câteva cadre din ultima parte a expoziției.
(Medalii de la Jocurile Olimpice de la Paris 2024)
(Afișul Jocurilor Olimpice de la Paris 1924)
(Presă de imprimare cu balansier)
(Matrițe pentru monede)
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.