„Sistemele energetice europene se confruntă cu un an dificil, deoarece continentul iese din această iarnă cu niveluri de stocare a gazului sub media obișnuită”, ceea ce împinge prețurile în sus, a avertizat Agenția Internațională a Energiei (AIE) într-o notă publicată la sfârșitul lunii februarie.

Esentiale pentru securitatea energetică, stocurile acoperă încă 30% din consumul de gaz al UE în timpul iernii, conform Comisiei Europene.

O iarnă mai rece

Pe 16 martie, stocurile erau umplute, la nivel european, doar în proporție de 34%, față de 60% în aceeași perioadă a anului 2024. 
Europenii au utilizat mai mult din rezervele lor în această iarnă decât în cei doi ani care au urmat invaziei rusești în Ucraina din februarie 2022.

Motivele sunt multiple: o iarnă mai rece, oprirea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina la sfârșitul anului 2024 (chiar dacă acesta reprezenta doar 5% din volumul consumat în Europa) și o producție scăzută de energie solară și eoliană în prima jumătate a lunii noiembrie, ceea ce a determinat o creștere cu 80% a cererii de gaz față de 2023 pentru a alimenta centralele electrice.

Creștere a prețurilor

Ca urmare, operatorii au preferat să utilizeze gazul din stocuri în loc să se bazeze pe importuri, care au scăzut cu 6% în 2024. Această decizie a fost influențată și de creșterea prețurilor la finalul anului 2024 și începutul anului 2025.

De la începutul războiului din Ucraina, UE impune un obiectiv de umplere a rezervelor de gaz la 90% până la 1 noiembrie, cu etape intermediare. Aceste obligații sunt criticate de unele țări care se tem de creșterea prețurilor, chiar dacă Comisia Europeană a promis o anumită flexibilitate.

„Va fi nevoie de importuri de gaz mult mai mari decât în ultimii doi ani, ceea ce va crește dependența Europei de piețele globale de GNL”, subliniază Agenția Internațională a Energiei (AIE) în raportul său.

Gazul natural lichefiat (GNL), transportat pe cale maritimă, este foarte căutat atât în Asia, cât și în Europa, care, de la începutul războiului din 2022, a trebuit să compenseze lipsa gazului rusesc, livrat anterior prin gazoducte terestre. În Uniunea Europeană, GNL a reprezentat 34% din cererea de gaz în 2024, față de 40% în 2023, conform think tank-ului IEEFA.

AIE avertizează că vara viitoare ar putea fi marcată de o cursă pentru reumplerea stocurilor înainte de iarnă, ceea ce ar putea amplifica volatilitatea prețurilor și ar putea pune noi provocări pentru competitivitatea industriei europene.

Din 2022, prețurile gazului pentru consumatorii industriali din Europa sunt, în medie, cu 30% mai mari decât în China și de cinci ori mai mari decât în Statele Unite, potrivit AIE.

Relansare a pieței după 2026?

Se estimează că oferta globală de GNL va crește cu 1,5% în 2024 și cu 5% în 2025, însă această creștere va compensa doar parțial oprirea tranzitului de gaz rusesc prin Ucraina, avertizează AIE. Prin urmare, piața gazului va rămâne tensionată și în 2025.

Dacă prețurile medii ale gazului pe piețele angro au scăzut la 34 de euro pe megawat-oră (MWh) în 2024, acestea sunt așteptate să ajungă la aproximativ 45 de euro pe MWh în 2025, aproape de două ori mai mult decât înainte de criza energetică. 

„Ne așteptăm ca volume semnificative de GNL să intre pe piață după 2026, ceea ce va exercita o presiune descendentă asupra prețurilor”, a declarat Angelina Valavina, director pentru resurse naturale și materii prime pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa la Fitch Ratings, pentru AFP.

Însă, până la această „mare undă” de GNL, care va proveni în principal din SUA și Qatar, europenii vor trebui să continue eforturile pentru reducerea consumului, îmbunătățirea eficienței energetice, diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz și creșterea flexibilității rețelelor electrice, care depind încă semnificativ de centralele pe gaz, subliniază AIE.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.