Metroul de la Cluj va fi scos din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) dar s-a găsit finanţare din Programul de Transport şi din obligaţiuni "verzi", emise de statul român, a anunţat, luni, la conferinţa "Banking Forum", ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiţie care este deja în execuţie şi produce cheltuieli.

"Probabil că săptămâna aceasta ar trebui să vină scrisoarea prin care suntem înştiinţaţi că vom avea o plată parţială, în mod oficial. Vom avea timp să răspundem o lună de zile şi decizia finală va fi luată probabil la finalul lunii noiembrie şi plata parţială. Am anunţat că vom avea o plată parţială în această cerere de plată 3. Sunt trei reforme care nu sunt îndeplinite din perspectiva Comisiei. Una are un impact economic major, cea cu microîntreprinderile. Celelalte două sunt reforme pe care România chiar trebuie să le facă şi privesc guvernanţa corporativă. Un jalon care este la companiile din energie: 15 companii din energie care au o problemă din perspectiva numirii pe mandat a celor care construiesc Consiliile de Administraţie, Consiliile de Supraveghere. Un alt jalon, care deja a intrat în reluare, cel referitor la numirile de la AMEPIP (Agenţia de Monitorizare a Companiilor Publice, n.r.). Pentru metroul de la Cluj se va găsi o finanţare. S-a găsit, de fapt, o finanţare în Programul de Transport. Va fi finanţat şi din obligaţiuni verzi emise statul român, în sensul transportului verde. Metroul de la Cluj va fi scos din PNNR ca investiţie, iar contravaloarea celor 300 de milioane de euro va fi mutată pe altă investiţie care este deja în execuţie şi produce cheltuieli", a afirmat Câciu la evenimentul organizat de Financial Intelligence.

Oficialul MIPE a precizat, totodată, că, până la finele acestui an, gradul de absorbţie a fondurilor europene pe exerciţiul financiar actual va fi de 10%, iar în 2025 de 35%.

"Acum suntem în zona, pe 2021-2027, cu 22-23 de miliarde de euro contractate, sunt trimise şi deconturi la Comisie, dar în bugetul de stat, practic ele nu afectează deficitul. De ce? În momentul în care face o cheltuială pe fonduri europene se trece şi la venituri şi la cheltuieli, cel puţin la venituri în proporţie de 85%, asta este regula (...) La momentul acesta sunt 400 de milioane de euro deja trimise la Comisie. Până la finalul lunii octombrie avem un miliard de euro care se trimite la Comisie, iar până la final de an încă două miliarde de euro. Practic, nu suntem într-o zonă de de risc, dar ca să ai absorbţie trebuie să ai proiecte, ca să ai proiecte trebuie să ai apeluri, ca să ai absorbţie sau cheltuieli trebuie să ai contracte semnate. În 2023 nu era niciun apel lansat, niciun fel de proiect semnat sau depus, niciun fel de contract. Eu zic că anul acesta se va încheia totuşi cu 10% absorbţie. Acum suntem la 4%. Vorbesc doar de Coeziune şi fonduri structurale, pentru că pe total în România au intrat cinci miliarde de euro anul acesta din fonduri europene. Pe total fonduri, anul acesta se va încheia cu 10% absorbţie, iar anul viitor vom avea 35% pe ceea ce deja am contactat şi produce cheltuieli", a spus ministrul de resort.

Acesta a adăugat că România nu are o problemă din perspectivă bugetară în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene.

"Practic, nu avem o problemă din perspectiva bugetară. Am văzut aceste critici. Încă o dată, pentru neiniţiaţi, poate acest lucru ţine. Pe partea de absorbţie, suntem în faza de decont cu Comisia Europeană. Evident că nu vei primi banii de la Comisia Europeană până când nu ai cheltuiala din bani interni, pe care încă o dată o neutralizezi din perspectiva deficitului, pentru că sunt nişte reguli fiscal-bugetare, sunt reguli de contabilitate bugetară. Faci aceste cheltuieli, după care, evident depui declaraţiile de cheltuieli la Comisie", a subliniat Adrina Câciu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.