Scopul acestei misiuni este analizarea evoluțiilor economice și financiare recente, precum și revizuirea prognozelor macroeconomice. Informațiile au fost comunicate printr-un comunicat de presă emis de instituție.
Conform anunțului semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, misiunea condusă de Jan Kees Martijn va desfășura activități obișnuite în perioada 29 ianuarie - 1 februarie 2024. Aceasta va implica o analiză detaliată a recentelor evoluții din domeniul economic și financiar, urmată de o actualizare a perspectivelor macroeconomice.
Ultima vizită a echipei FMI condusă de Jan Kees Martijn în București a avut loc în perioada 25 septembrie - 4 octombrie 2023 și a fost dedicată analizei anuale a economiei, conform prevederilor Articolului IV.
FMI estimează pentru România o creștere economică de 2,3% în acest an, însoțită de un deficit bugetar de 6% din PIB. Instituția recomandă autorităților de la București să implementeze reforme suplimentare echivalente cu 2% din PIB.
Într-o conferință de presă organizată la finalul consultărilor, Jan Kees Martijn a apreciat că pachetul fiscal adoptat în toamna anului precedent reprezintă un pas în direcția corectă, însă a subliniat necesitatea altor reforme. FMI consideră că, în special în domeniul taxelor, este esențială implementarea unor măsuri care să sporească veniturile, eficiența și corectitudinea, cu o creștere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara impactului pachetului fiscal recent.
Experții FMI au indicat că autoritățile de la București ar trebui să ia în considerare eliminarea scutirilor și privilegiilor, eficientizarea TVA, introducerea unui impozit pe proprietate reformat, și adoptarea politicii fiscale pentru promovarea utilizării eficiente a energiei și facilitarea tranziției către o economie cu emisii neutre de carbon.
Conform surselor, pachetul fiscal actual va genera un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă vor fi necesare ajustări suplimentare pentru a îndeplini condițiile stabilite cu Comisia Europeană, care vizează reducerea deficitului sub 3% din PIB.
Evaluările FMI au indicat că noul pachet fiscal extinde baza de impozitare și îmbunătățește veniturile prin eliminarea scutirilor pentru anumite categorii de angajați și limitarea avantajelor fiscale acordate unor bunuri. Cu toate acestea, FMI consideră că pragul pentru calificarea ca microîntreprindere ar trebui să fie redus și mai mult.
În ceea ce privește taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor și marilor companii, FMI a subliniat că aceasta ar putea afecta incorect companiile cu marje reduse și să reducă intermedierea financiară.
Pe termen mediu, economia românească este prognozată să atingă un potențial de creștere situat între 3% și 3,25%, susținută de consum și investiții finanțate de fondurile PNRR. Cu toate acestea, rata inflației, estimată să scadă de la 7% la 4% până la finalul anului 2024, va rămâne peste ținta Băncii Naționale a României.
Menționăm că la ora actuală, România nu are în derulare niciun acord de finanţare cu FMI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.