Grație tehnologiei dezvoltate aici, trei fabrici chineze folosesc deja aceste microorganisme pentru a transforma gazele cu efect de seră pe care le emit în etanol. După care, în virtutea parteneriatelor încheiate cu branduri importante precum Zara sau L'Oréal, acest etanol este la rândul său transformat în produse de uz cotidian: sticle, casnice, pantaloni scurți sport sau chiar rochii.

„Cine și-ar fi imaginat în urmaă cu 14 ani că, la un moment dat, vom scoate pe piață rochii confecționate dintr-un cocktail din emisiile oțelăriilor”, râde Michael Köpke, care s-a alăturat echipei de la LanzaTech aproape imediat după deschiderea firmei. Acum, această companie este singura reprezentantă a Statelor Unite dintre cei 15 finaliști ai concursului pentru premiul Earthshot, creat de Prințul William pentru a recompensa inițiativele în favoarea climei. 

De la lansare, LanzaTech și cei 200 de angajați ai săi susțin că au prevenit eliberarea a 200.000 de tone de CO2 în atmosferă, producând în schimb aproximativ 190 de milioane de litri de etanol. ”Un strop” comparativ cu cantitățile necesare pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, subliniază Michael Köpke, microbiolog. Dar, după ce a petrecut 15 ani dezvoltând această tehnică și demonstrându-i fezabilitatea la scară largă, ambiția lui este, acum, de a spori numărul întreprinderilor participante.

„Vrem să ajungem într-un punct în care vom folosi doar carbonul extras deja din pământ, pentru a-l menține în circulație”, în loc să extragem mai mult petrol și gaze, a explicat omul de știință. 

Bacteria „atletă”

Cei de la LanzaTech spun că tehnologia lor seamănă cu procesul de producere a berii, doar că materia primă este, aici, gazul cu efect de seră, iar produsul final este etanolul. Bacteria comercială a fost identificată cu zeci de ani în urmă în fecalele de iepure. Compania l-a plasat în condiții industriale pentru a-și optimiza performanța, „cam cum se face la antrenamentul unui sportiv”, compară Michael Köpke.

Aceste bacterii sunt apoi trimise sub formă de pulbere liofilizată, deversată, ulterior, în reactoare înalte de câțiva metri, unele special construite, altele deja existente.  Deoarece bacteriile pot ingera CO2, monoxid de carbon sau hidrogen, procesul este foarte „flexibil”, mai mult decât „orice altă tehnologie de conversie a gazelor”, explică Zara Summers, vicepreședinte științific al LanzaTech.

Materia primă poate fi „gunoiul” care este gazificat, „deșeurile agricole, sau gazele degajate de orice industrie grea”, explică ea. Diversele parteneriate stabilite au făcut deja posibilă crearea, din aceste gaze, a produselor de uz casnic vândute pe rafturile marelui lanț de supermarketuri Migros, sau chiar a două colecții de rochii pentru Zara. Vândute la un preț de aproximativ 90 de dolari, ele sunt realizate din poliester din 20% din gazele captate.

Potrivit doamnei Summers, omenirea „va avea întotdeauna nevoie de carbon”, dar „în viitor, ideea este că acesta nu se va mai pierde. (...) În loc să-l eliberăm în atmosferă, îl introducem în produse”. „Am demonstrat deja că putem produce peste 100 de substanțe chimice”, explică Michael Köpke, extrem de încântat de ideea, în curs de dezvoltare, de a transforma gazele direct în etilenă, „cel mai utilizat produs chimic din lume” (pentru sticle, ambalaje etc.).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.