Se pare că această mică cale ferată cvasipărăsită ar fi soluția împotriva crize alimentare care amenință să cuprindă lumea.

Liderii europeni încearcă cu disperare găsească soluții pentru a scoate cerealele din Ucraina, ale cărei exporturi sunt în mod normal mai mari decât cele ale întregii Uniuni Europene. Rusia, acuzată de Națiunile Unite că poartă un război împotriva securității alimentare globale, a declarat săptămâna trecută că va deschide coridoare maritime pentru a debloca porturi precum Odesa, la Marea Neagră, dacă sancțiunile împotriva țării vor fi ridicate. Cu toate acestea, Ucraina a declarat că este sceptică din cauza preocupărilor legate de securitate, notează Bloomberg.

Rezolvările avute în vedere până acum sunt unele extrem de alambicate și de cele mai multe ori ineficiente. Ideile care au fos tpână acum puse pe tapet au fist de la convoaie de nave escortate până la mutarea a tot ceea ce este posibil pe cale terestră către Marea Baltică. Oficiali din porturi, companii de logistică și din industria agricolă intervievați în întreaga regiune spun că răscolesc hărțile pentru a găsi soluții precum devierea transportului rutier și revitalizarea legăturilor feroviare, cum ar fi cea care leagă Galațiul de Ucraina.

Calea rutieră este una complicată din cauza lipsei de șoferi de camion și de faptul că sovieticii au folosit un ecartament mai mare decât cel european. Potrivit UE, acest lucru a provocat întârzieri de până la 30 de zile la frontiere pentru rutele existente, deoarece mărfurile trebuie transferate pe material rulant compatibil, iar infrastructura vamală este copleșită.

Între timp, porturile din România și Polonia sunt blocate de trafic sau au ajuns deja la capacitate maximă, în timp ce există o lipsă de personal specializat pentru a face față creșterii cererii. Chiar și în condițiile în care exporturile ucrainene sunt la o fracțiune din ceea ce erau, oficialii din domeniul comerțului avertizează că blocajele se vor agrava pe măsură ce restul Europei începe să își recolteze grâul luna viitoare.

"Dimensiunea problemei este enormă", a declarat Taras Kachka, ministrul adjunct al dezvoltării economice din Ucraina, în cadrul unei conferințe organizate luna aceasta. "În ultimii 15 ani, ne-am dezvoltat infrastructura într-un mod în care nu poate fi pur și simplu înlocuită cu o altă destinație, un alt port."

Kremlinul şantajează Occidentul: Redeschiderea porturilor ucrainene, la schimb cu eliminarea unor sancţiuni impuse Rusiei

Ucraina este un furnizor important de grâu, porumb și orz și se află în fruntea vânzărilor mondiale de ulei de floarea-soarelui. Recoltele viitoare se vor micșora, fără îndoială, din cauza războiului, dar are încă 20 de milioane de tone de cereale restante de anul trecut. 

În Slovacia, principalul operator de trafic a transportat luna trecută 18.000 de tone de porumb din Ucraina prin 12 trenuri, iar companiile private de transport de marfă sunt, de asemenea, implicate. Problema este că încărcăturile din vagoanele cu ecartament larg din Ucraina trebuie reîncărcate în vagoane de dimensiuni europene standard sau secțiunea de containere trebuie transferată pe roți diferite. 

Polonia are o cale ferată cu ecartament larg pe o lungime de 400 de kilometri care leagă Ucraina de regiunea industrială Silezia din sud-vestul țării. Aceasta a fost folosită în principal pentru produse siderurgice și, în ultimele săptămâni, pentru a transporta refugiați. Operatorul rețelei feroviare de stat PLK SA a început să investească în creșterea capacității, inversând accentul pus anterior pe conexiunile până în China, via Belarus.

În aprilie, Polonia și Ucraina au convenit, de asemenea, să creeze o companie comună de transport de marfă și să simplifice normele de frontieră. Dar, având în vedere că rutele către porturile poloneze de la Marea Baltică sunt deja ocupate și că există o lipsă de vagoane, există îndoieli cu privire la posibilitatea ca Polonia să poată crește volumele de cereale ucrainene cu mult peste 2 milioane de tone pe lună. Aceasta în comparație cu cele 5 până la 6 milioane de tone expediate de obicei lunar prin porturile sale de la Marea Neagră, a declarat Roman Slaston, directorul general al grupului industrial Ukrainian Agribusiness Club.

România dorește să modernizeze Galațiul pentru a decongestiona traficul din portul Constanța. Galațiul este conectat prin calea ferată cu ecartament larg, care este compatibilă cu sistemul ucrainean și poate facilita redirecționarea mai rapidă a cerealelor. Guvernul dorește să accelereze construcția secțiunii lipsă de 4,6 kilometri, iar lucrările vor dura trei luni, a declarat luna trecută premierul român.

Cu toate acestea, încă nu este clar cine o va face, potrivit Transport Trade Services (TTS), care a petrecut două luni testând opțiunile logistice prin intermediul căii ferate sau al camioanelor. Traseul implică trei țări și trei operatori feroviari diferiți. Ministrul român al transporturilor a declarat că speră să găsească o companie care să construiască porțiunea de cale ferată lipsă.

"Ucraina exporta 20 de milioane de tone de metale pe an și chiar mai multe cereale doar pe apă, așa că a crede că ar fi posibil să înlocuim complet aceste capacități este un vis", a declarat Petru Ștefănuț, directorul general al TTS, pentru Bloomberg. "Ceea ce încercăm cu toții să facem, este să îi ajutăm cât de mult putem. Dar nu putem compara ceea ce au avut și ceea ce au pierdut."

TTS a reușit să transporte aproximativ 200.000 de tone de cereale și metale din Ucraina în ultimele două luni, deși Stefanut este încrezător că vor avea loc transporturi și mai mari, pe măsură ce rutele prin Dunăre vor deveni mai eficiente.

G7 lucrează pentru a relua exporturile de cereale din Ucraina

Orice creștere a livrărilor este esențială după ce războiul din Ucraina a stârnit temeri tot mai mari privind o criză alimentară. La Forumul Economic Mondial de la Davos, Von der Leyen l-a acuzat pe președintele Vladimir Putin că se folosește de "foamete și de cereale pentru a exercita puterea", în timp ce a criticat bombardarea de către Rusia a depozitelor de cereale și blocarea navelor ucrainene pline cu grâu în Marea Neagră. Aproximativ trei sferturi din recoltele ucrainene sunt vândute de obicei în străinătate, iar Ucraina este un exportator cheie pentru Africa, Asia și Orientul Mijlociu, precum și Europa.

Pentru a ușura tranzitul, UE a scutit importurile de cereale de obligația de a deține certificate veterinare sau fitosanitare iar producătorii ucraineni se tem că odată ce România își va începe propria recoltă, blocajele s-ar putea înrăutăți.

"Va fi un dezastru", a declarat Kees Huizinga, un fermier olandez stabilit în Ucraina și care cultivă 15.000 de hectare și are o fermă de 2.000 de vaci de lapte la 200 de kilometri sud de capitala Kiev, la o conferință la Geneva. Deocamdată, "cel puțin se poate face ceva. Dar ei încep să recolteze (românii) într-o lună și jumătate și apoi se termină. Toți localnicii, au nevoie de propria infrastructură".

Experții spun că alternative pentru Odesa nu există pentru a trimite cantitățile de cereale pe care Ucraina le-a acumulat și le va acumula pe parcursul verii. Aceștia mai spun că deocamdată, cea mai realistă soluție rămâne România, Constanța și canalul Sulina, care leagă Marea Neagră de Dunăre. Agenția vamală a portului a suplimentat personalul pentru a ajuta la gestionarea creșterii numărului de transporturi, iar navele fac coadă pentru a intra. Compania de căi ferate din România și-a declinat legăturile portuare și a început lucrări de îmbunătățire, ceea ce ar putea duce la o creștere cu 30% până la 40% a capacității de transport încă de anul viitor, a declarat directorul portului, Florin Goidea.

"Ne așteptăm să sosească cantități mult mai mari, acesta este doar începutul", a spus el. "Vara aceasta va fi foarte aglomerată. Nu va fi ușor pentru noi, dar trebuie să găsim soluții".

Sursa foto AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.