Pentru a înțelege însă esența problemei, facem o scurtă incursiune în trecut. La sfârșitul anului 2010, în capitala niponă domnea o mare tensiune. Pe fondul tensiunilor geopolitice tot mai încordate dintre Tokyo și Beijing în jurul disputatelor insule din Marea Chinei de Est, marile companii japoneze, specializate pe baterii, componente pentru telefoane mobile, semiconductori și așa mai departe,  au fost anunțate că vor fi private de metalele rare chinezești atât de necesare producției lor.

La acea vreme, 90% din pământurile rare folosite în Japonia proveneau din China. „În Japonia, această acțiune a venit ca un duș rece: brusc, toți au înțeles cât de vulnerabilă este economia țării. Sau, mai degrabă, au fost nevoiți să recunoască o realitate ignorată”, a explicat Shihoko Goto, analist la Wilson Center. „Atunci a fost însă începutul, pentru că astfel de gesturi din partea Chinei au continuat nu doar împotriva Țării Soarelui Răsare, dar și a altor țări vecine”, a venit în completare Akira Igata, expert de la Universitatea din Tokyo.

Mai multe țări pedepsite

În 2017, Beijingul, enervat de instalarea de către Seul a noilor sisteme militare americane, a înghețat călătoriile turistice în peninsulă și a obligat retailerul sud-coreean Lotte să-și închidă zecile mall-uri din orașele chineze. În 2020, autoritățile chineze, scoase din minți de Canberra, au orchestrat, prin boicoturi sau majorări de taxe vamale, prăbușirea importurilor de bumbac, vin, cărbune și carne de vită din Australia. Iar în 2021, în vizor au intrat companiile lituaniene, după ce Vilnius a decis să-și deschidă o reprezentață în Taiwan.

„Între 2020 și 2022, China a organizat 73 de astfel de acțiuni coercitive”, au calculat experții de la Institutul de Politică Strategică din Australia (Aspi). Iată de ce, spun ei, a sosit momentul, poate în ceasul al 12-lea, pentru un răspuns coordonat la aceste boicoturi, majorări de taxe, arestări arbitrare ale expatriaților sau alte restricții în afaceri.

Militarizarea economiei

În acest weekend, la summitul G7 de la Hiroshima, mai marii lunii vor dedica mare parte din timpul lor elaborării unui astfel de răspuns. Alături de liderii Japoniei, Statelor Unite, Franței, Regatului Unit, Canadei, Italiei și Germaniei, la discuții vor participa inclusiv Coreea de Sud și Australia. 

Judecând după afirmațiile lui Shihoko Goto, „se are în vedere punerea la punct, pe termen lung, a unui sistem de securitate economică colectivă care să răspundă acestui tip de militarizare a economiei”. Mergând mai departe, el nu exclude pobilitatea ca la Hiroshima să se ajungă „la o abordare similară cu articolul 5 al NATO, conform căreia un atac economic împotriva unei țări este echivalent cu un atac împotriva tuturor țărilor care împărtășesc aceleași valori”.

Aspi propune o structură multinațională de supraveghere împotriva acestei constrângeri, represalii comune rapide împotriva țării care aplică astfel de măsuri de constrângere, o solidaritate între națiuni pentru a compensa pierderile comerciale sau un nou efort de diversificare a lanțurilor de aprovizionare.

Neînțelegeri interne 

În timp ce toate națiunile G7 recunosc această necesitate de a-și consolida securitatea economică și de a-și reduce dependența de anumite puteri majore, nu toate guvernele, în special din Europa, sunt încă pregătite să condamne frontal practicile Beijingului. „Nu este un G7 anti-China, ci un G7 cu un mesaj pozitiv asupra reglementării sistemului internațional”, au ținut să clarifice lucrurile insistăm surse de la Palatul Elysée.

La finalul summitului de la Hiroshima, comunicatul final al G7 nu ar trebui, așadar, să menționeze în mod direct China. Sub presiunea premierului nipon Fumio Kishida și a președintelui american Joe Biden, într-un text separat de comunicatul summit-ului, ar trebui totuși să ceară comunității internaționale să „descurajeze și să răspundă în mod colectiv” constrângerii economice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.