Economistul mai spune că a avertizat că atunci când va veni recesiunea ”aceasta va fi severă și prelungită, cu dificultăți financiare și crize ale datoriilor pe scară largă. În pofida discursurilor lor de agresive, bancherii centrali, prinși într-o capcană a datoriilor, s-ar putea să se lase înduplecați și să se mulțumească cu o inflație peste țintă. Orice portofoliu format din acțiuni riscante și obligațiuni cu venit fix mai puțin riscante va pierde bani pe obligațiuni, din cauza inflației mai mari și a așteptărilor inflaționiste”.

Economistul a explicat că: ”Pe lângă politicile monetare, fiscale și de credit excesiv de relaxate, șocurile negative ale ofertei au provocat o creștere bruscă a prețurilor. Carantinările din timpul pandemiei au dus la blocaje în aprovizionare, inclusiv în ceea ce privește forța de muncă. Politica "zero-COVID" a Chinei a creat și mai multe probleme pentru lanțurile de aprovizionare globale. Invazia Rusiei în Ucraina a provocat unde de șoc pe piețele de energie și alte mărfuri”.

Dr. Doom mai spune că: ”Toată lumea recunoaște acum că aceste șocuri negative persistente ale ofertei au contribuit la inflație, iar Banca Centrală Europeană, Banca Angliei și Rezerva Federală au început să recunoască faptul că o aterizare ușoară va fi extrem de dificil de realizat. Președintele Fed, Jerome Powell, vorbește acum despre o "aterizare mai moale" cu cel puțin "ceva durere". Între timp, scenariul unei aterizări dure devine consensul analiștilor de piață, al economiștilor și al investitorilor”.

Băncile Centrale nu pot amortiza prăbușirile

Este mult mai greu de realizat o aterizare ușoară în condiții de șocuri negative de ofertă stagflaționiste decât atunci când economia se supraîncălzește din cauza cererii excesive. De la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, nu a existat niciodată un caz în care Fed să fi realizat o aterizare ușoară cu o inflație de peste 5% (în prezent este de peste 8%) și un șomaj de sub 5% (în prezent este de 3,7%).

Iar dacă o aterizare dură este scenariul de bază pentru Statele Unite, aceasta este și mai probabilă în Europa, din cauza șocului energetic rusesc, a încetinirii Chinei și a faptului că BCE a rămas și mai mult în urma curbei în raport cu Fed.

Recesiunea severă și prelungită

La întrebarea dacă suntem deja în recesiune, Nouriel Roubini spune că încă nu dar că: ”Statele Unite au raportat o creștere negativă în prima jumătate a anului, iar majoritatea indicatorilor previzuali ai activității economice din economiile avansate indică o încetinire accentuată, care se va agrava și mai mult odată cu înăsprirea politicii monetare. O aterizare dură până la sfârșitul anului ar trebui să fie considerată ca fiind scenariul de bază”.

Spre deosebire de alți economiști, Roubini apreciază că recesiunea va fi una dură și de lungă durată: ”Iar acum, cele mai recente probleme de pe piețele financiare - inclusiv de pe piețele de obligațiuni și de credit - mi-au întărit opinia că eforturile băncilor centrale de a readuce inflația la ținta stabilită vor provoca atât un colaps economic, cât și unul financiar”.

Expertul a mai amintit că ”am susținut de mult timp că băncile centrale, indiferent de discursurile lor dure, vor simți o presiune imensă pentru a inversa procesul de înăsprire a politicii monetare odată ce scenariul unei aterizări economice dure și al unui colaps financiar se va materializa. Primele semne de slăbiciune sunt deja vizibile în Regatul Unit. Confruntată cu reacția pieței la stimulentele fiscale nesăbuite ale noului guvern, BOE a lansat un program de urgență de relaxare cantitativă (QE) pentru a cumpăra obligațiuni guvernamentale (ale căror randamente au crescut vertiginos)”.

Analistul mai spune că politica monetară este din ce în ce mai mult supusă capturării fiscale și reamintește că o răsturnare de situație similară a avut loc în primul trimestru al anului 2019, când Fed a întrerupt programul de înăsprire cantitativă (QT) și a început să urmărească o combinație de QE (quantitative easing)pe ușa din spate și reduceri ale ratei dobânzii de politică monetară - după ce anterior semnalase continuarea majorărilor de rate și QT - la primul semn de presiuni financiare ușoare și de încetinire a creșterii.

Marea Stagflație

Există motive întemeiate pentru a ne îndoi de dorința băncilor de a face "orice este necesar" pentru a readuce inflația la rata țintă într-o lume cu datorii excesive și cu riscuri de prăbușire economică și financiară.

În plus, există semne timpurii că Marea Moderație a făcut loc Marii Stagflații, care va fi caracterizată de instabilitate și de o confluență de șocuri negative ale ofertei care se vor produce cu încetinitorul.

Pe lângă perturbările menționate mai sus, aceste șocuri ar putea include îmbătrânirea societății în multe economii-cheie (o problemă agravată de restricțiile privind imigrația); decuplarea sino-americană; o "depresie geopolitică" și prăbușirea multilateralismului; noi variante ale COVID-19 și noi epidemii, cum ar fi variola maimuței; consecințele tot mai dăunătoare ale schimbărilor climatice; războiul cibernetic; și politici fiscale pentru a stimula salariile și puterea lucrătorilor.

Se poate observa că prognoza lui Nourile Roubini este una deosebit de neagră și încheie analiza concluzionând: ”Criza este aici”.

Citește și: Nouriel Roubini: Marea Britanie se prăbușește iar premierul habar nu are ce face

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.