Deși Roubini și-a câștigat porecla de "Dr. Doom" pentru opiniile sale îsubmre privind scădere a economiei globale, în recentele sale intervenții economistul s-a dovedit a fi prevăzătoare.
Într-un interviu din 2020, analistul a avertizat că orice redresare economică va fi urmată de o perioadă de inflație ridicată din cauza unei combinații de șocuri ale ofertei și de relaxare agresivă - un punct de vedere care a devenit de atunci narațiunea sa sa principală.
Un alt faliment răsunător?
Acum, convingerea lui Roubini nu face decât să crească și anume că lumea va fi prinsă într-o perioadă de stagflație, în timp ce băncile centrale se vor strădui să țină sub control așteptările inflaționiste și vor ceda în cele din urmă în fața problemelor în creștere de pe piețele financiare. El amintește de acțiunile care au scăzut cu peste 20% în acest an, de tensiunile din domeniul capitalului privat, de răcirea pieței imobiliare din SUA și de o piață a creditelor în declin, în care companiile au profitat de anii de rate scăzute ale dobânzii pentru a se îndatora.
Analistul spune că până și acțiunile de înaltă calitate ”sunt la rate ale dobânzii cum nu s-a mai văzut de ani de zile. Iar acesta este doar începutul problemelor. Vom vedea o instituție financiară majoră care ar putea ceda la nivel global. Acum poate nu în SUA, dar cu siguranță la nivel internațional. Există câteva firme care sunt uriașe și sistemice. Acestea pot da faliment. S-ar putea să aveți un alt efect Lehman, apoi Fed va trebui să se lase păgubașă. Veți avea o recesiune severă și veți avea un șoc pe piața financiară. Cu siguranță că vor da înapoi."
Dar nici măcar o recesiune profundă de această natură nu va fi suficientă pentru a reduce inflația, datorită efectelor persistente ale șocurilor negative ale ofertei.
"Inflația nu va scădea suficient de repede pentru că aveți șocul negativ al ofertei", explică Roubini. "Amintiți-vă că atunci când aveți un șoc negativ al ofertei, veți avea o recesiune și o inflație ridicată", spune Roubini. "Nu vom avea o scădere a inflației suficient de rapidă pentru a ajunge la 2%".
Combinația care îngenunchia economiile
Rezultatul va fi o perioadă care combină ce a fost mai rău în anii '70 și în criza financiară globală, prezice Roubini. Și în timp ce o mare parte din previziunile lui Roubini privind inflația se datorează presiunilor asupra ofertei, care s-ar putea atenua pe termen scurt, el vede impedimente structurale mai mari, care se rostogolesc, care vor reduce creșterea potențială și vor menține prețurile ridicate posibil pentru anii care vor urma. Pe lângă Covid, el citează războiul din Ucraina, perturbările în curs de desfășurare din China, forțe mai mari, inclusiv deglobalizarea, "friend-shoring", îmbătrânirea populației, limitele imigrației, războiul cibernetic, politica populistă, creșterea puterii sindicatelor, alte pandemii și efectele schimbărilor climatice.
Cealaltă mare schimbare care se apropie, potrivit lui Roubini, este un efort mai agresiv în întreaga lume pentru a evita dolarul american, ca urmare a impunerii sancțiunilor împotriva Rusiei. În acest sens, opiniile sale se aseamănă cu cele ale altor proeminenți "bear" ai dolarului, inclusiv ale strategului de la Credit Suisse AG, Zoltan Pozsar, și ale lui Ray Dalio de la Bridgewater Associates LP. Roubini lucrează cu Atlas Capital Team, la care s-a alăturat în urmă cu doi ani în calitate de cofondator, pentru a crea un înlocuitor al dolarului digital susținut de un amestec de aur, proprietăți imobiliare americane și titluri de stat americane pe termen scurt.
Evoluțiile recente din Marea Britanie oferă o imagine a modului în care Roubini vede lucrurile la scară mai largă. După lansarea de către guvernul britanic a mini-bugetului sortit eșecului în septembrie, o mișcare care a agitat piața obligațiunilor și a provocat haos pentru fondurile de pensii, Banca Angliei a amânat planurile de reducere a bilanțului său și chiar l-a extins prin noi achiziții de obligațiuni.
"Primul exemplu este exact BOE. Confruntați cu un șoc financiar, ce au făcut? S-au speriat total și s-au întors la MMT (Modern Monetary Theory ). Așa că acest lucru se va întâmpla peste tot", spune Roubini. "Nu cred băncile centrale când spun "vom lupta cu orice preț împotriva inflației", pentru că au iluzia unei aterizări ușoare sau a unei aterizări dure, care este scurtă și superficială - două trimestre de creștere negativă și apoi se revine la creștere și relaxare. Acest lucru nu se va întâmpla. Va deveni urâtă recesiunea și veți avea o criză financiară."
Furtuna perfectă
O parte din ceea ce va face ca acest capitol să fie atât de dureros și, potrivit lui Roubini, potențial mai rău decât inflația din anii 1970, este pur și simplu nivelul ridicat al datoriei în țările dezvoltate. Aceasta include atât guvernele, cât și companiile care s-ar putea să nu-și permită să ramburseze sau să își reînnoiască datoriile pe măsură ce ratele dobânzilor cresc.
"În anii '70 am avut două șocuri stagflaționiste, cu inflație și recesiune", explică el. "Dar ratele de îndatorare erau de 100% din PIB pentru economiile avansate din sectorul privat și public. După GFC (global financial crisis), cu criza datoriilor - ipoteci, locuințe, datorii bancare - dar am avut deflație, deoarece a fost un șoc negativ al cererii agregate și o criză a creditelor. Așa că am putut relaxa politicile monetare și fiscale așa cum am dorit. Astăzi avem niveluri ale datoriei în PIB de 350% din PIB la nivel global, 420% în economiile avansate."
Nouriel Roubini apreciază că asistăm la prăbușirea politicii generale, deoarece un mediu economic sumbru se intersectează cu o creștere a politicilor populiste atât la stânga, cât și la dreapta.
"Ne aflăm deja într-o adevărată bombă cu ceas în ceea ce privește presiunile sociale și politice", spune Roubini. "Iar o criză economică, o criză financiară și o criză geopolitică vor înrăutăți mult aceste lucruri."
Citește și: Nouriel Roubini: Criza este aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.