Dacă prețurile la petrol și gaze rămân ridicate din cauza sancțiunilor împotriva Rusiei și a altor motive, Norvegia ar putea continua să câștige între 50 și 100 de miliarde de dolari pe an în anii următori. Organizația care primește acești bani este Fondul de pensii al guvernului norvegian Global sau „Fondul de petrol”, gestionat de Norges Bank Investment Management (NBIM). Are active totale de aproximativ 1,5 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă cu aproximație dimensiunea fondului de investiții în pensii al Japoniei.
De unde toti acesti bani? Totul a început în 1969, când în Marea Nordului a fost descoperit unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere din lume. Fondul este destinat cetățenilor norvegieni. Obiectivul a fost de a asigura gestionarea responsabilă și pe termen lung a veniturilor din resursele de petrol și gaze ale Norvegiei, astfel încât de această bogăție să beneficieze generațiile actuale și viitoare. Astăzi, fiecărui norvegian îi revine aproape 275.000 de dolari din acest fond.
În acest context, un grup de experți independenți în finanțarea schimbărilor climatice a publicat un raport intitulat „Dacă nu este Norvegia, atunci cine?” Autorii studiului propun ca Norvegia să folosească o parte din cei 170 miliarde de dolari pentru a crea o nouă schemă de garantare ecologică pentru a mobiliza mai multe investiții private în tehnologii verzi și energie regenerabilă pe piețele emergente și țările în curs de dezvoltare.
Președintele acestui grup este Vidar Helgesen, director executiv al Fundației Nobel și fost ministru norvegian pentru climă și mediu. „Criza climatică are nevoie de cineva care să gestioneze lucrurile. Iar de mare ajutor ar fi investițiile private și inovarea. Dar pentru a mișca lucrurile din loc, este nevoie inclusiv de o inovare a politicilor promovate în special de mareile state ale lumii. Nicio țară nu este mai bine plasată ca Norvegia pentru a lua măsuri în acest domeniu”, a estimat Cidar Helgesen, citat de presa norvegiană.
Experții norvegieni sunt de părere că țara lor are capacitatea de mobiliza efectiv capitalul privat. Conform estimărilor Blended Finance Task Force, cu un grant de 1 miliard de dolari (capital concesional) și o garanție de 13 miliarde de dolari (o datorie contingentă finanțată din prime de garanție), ar putea fi mobilizate t să mobilizeze 30 de miliarde de dolari în investiții private.
Există precedente pentru această idee. Suedia are deja un mecanism de garantare (pentru toate Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, nu doar energia regenerabilă și alte investiții legate de climă), iar Danemarca este în proces de înființare a unui mecanism similar. Alte țări ar putea face același lucru. Grupul de experți recomandă Norvegiei să-și asume un rol de lider în reunirea unei coaliții de țări pentru a crea un fond mare pentru dezvoltarea energiei regenerabile în țările în curs de dezvoltare.
„Acest lucru este pe cât de necesar, pe atât de urgent și de dorit. Pentru că trebuie făcut ceva înainte să fie prea târziu. Numai dacă ne uităm la dramele traversate de omenire din cauza frecvenței tot mai mari a valurilor de căldură și a dezastrelor naturale”, a subliniat Cidar Helgesen.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.