Actul normativ care a fost inițiat cu doi ani în urmă modifică Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

Intenția inițiatorilor prin această modificare este de a-i ajuta pe cei care sunt dependenți de jocurile de noroc. În expunerea de motive a modificării legislative se spune că: ”Jocul patologic de noroc este o afecţiune cu mult mai întâlnită decât putem noi să intuim, asta pentru că sunt prea puţini cei care o privesc drept boală, însă familiile în care cel puţin un membru suferă de această tulburare de control a impulsului, ştiu că jocul patologic de noroc afectează sever, nu doar viaţa persoanei dependente, ci şi a celor din jurul ei. Este o problemă care interferează capacitatea de muncă a persoanei, cu responsabilitatea de care ar putea da dovadă acasă sau la locul de muncă, cu relaţiile intersociale ale acestuia”.

În document se mai afirmă că: ”Jocul patologic de noroc este tulburarea de control a impulsului, ce se explică prin incapacitatea persoanei de a rezista impulsului de a juca, în ciuda conştientizării efectelor negative pe care acesta le are asupra sa şi a celor din jurul său. Individul simte o senzaţie crescândă de tensiune sau de excitaţie înainte de a comite actul şi apoi simte plăcere, gratificaţie sau uşurare în timpul jocului. Jocul patologic de noroc este însoţit de sentimente de vinovăţie şi izolare atunci când jucătorul încearcă să reducă sau să înceteze această activitate precum şi de dificultăţi în relaţionarea socială, ca o consecinţă a izolării cauzate de jocul excesiv”.

Pentru a veni în sprijinul celor care suferă de o astfel de afecțiune, ”prezenta propunere legislativă vine atât în sprijinul organizatorilor jocurilor de noroc prin rezervarea dreptului de a interzice accesul persoanelor indezirabile, cât şi în sprijinul jucătorilor care, în baza unei cereri, solicită autoexcluderea. Astfel, propunerea legislativă urmăreşte completarea Ordonanţei de urgenţă nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc prin introducerea în sarcina organizatorilor jocurilor de noroc, a unei baze de date în format electronic centralizat, care să gestioneze toate persoanele autoexcluse și indezirabile. Totodată, organizatorii vor avea obligaţia de a ţine evidenţa în format electronic a datelor de identificare ale persoanelor şi de a identifica persoanele care intră în incinta locaţiilor”, se mai explică în expunerea de motive. 

Citește și:

Evoluția pieței de jocuri de noroc online la nivel global - valori de creștere și perspective pentru anii următori

Piața globală de jocuri de noroc online este pe un trend clar ascendent, fiind evaluată la 57,54 miliarde USD în 2021. Conform unor rapoarte publicate online, rata de creștere anuală compusă așteptată pentru intervalul 2022 - 2030 este de 11,7%.

Piața este propulsată de avansul tehnologiei în infrastructura locală (tot mai multe gospodării conectate la internet de mare viteză) și de utilizarea tot mai avansată a smartphone-urilor și tabletelor de ultimă generație, acestea din urmă permițând accesul utilizatorilor la jocuri online inclusiv în locuri publice, în afara casei.

În țara noastră, numărul de conexiuni la internet fix a depăşit pragul de 6 milioane, conform unui raport al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. În mediul rural 64% din gospodării au internet, față de 81% de conexiuni la internet fix în mediul urban. În ceea ce privește internetul mobil, la finalul anului 2021 existau 21,2 milioane de conexiuni active, dintre care 74% fiind conexiuni 5G sau 5G (o creștere de 15%).

Traficul de internet mobil a crescut cu 32% în doar un an, ajungând la 6,5 GB / lună / locuitor. Potrivit Institutului Național de Statistică, aproape 80% dintre gospodăriile din România au avut acces la rețele de internet în 2020. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.