Noi arme împotriva evaziunii fiscale. Persoanele interpuse, firmele paravan și operațiunile fictive intră în vizorul legii

A fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul consolidării cadrului juridic aplicabil formelor grave, organizate, disimulate şi sofisticate de fraudă fiscală.

Citiţi şi: ANAF nu mai colectează. Remus Borza: Veniturile s-au prăbușit, firmele nu mai fac bani

Intervenţia legislativă nu instituie o incriminare generală nouă şi nu urmăreşte sancţionarea conduitei fiscale de simplă neconformare administrativă, a erorilor contabile izolate, a întârzierilor la plată sau a unor deficienţe formale lipsite de scop fraudulos.

Reglementarea propusă vizează exclusiv ipotezele în care faptele prevăzute de Legea nr. 241/2005 sunt săvârşite prin mecanisme frauduloase organizate, prin persoane interpuse, prin circuite comerciale artificiale, prin operaţiuni transfrontaliere lipsite de justificare economică reală ori prin mijloace informatice sau digitale folosite pentru disimularea trasabilităţii fiscale, explică iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.

Scopul propunerii este acela de a permite organelor judiciare şi instanţelor să distingă mai clar între:

a) contribuabilul care se conformează ulterior şi acoperă rapid un prejudiciu rezultat dintr-o conduită izolată;

b) persoana fizică sau juridică ce utilizează un mecanism fraudulos pentru sustragerea de la obligaţiile fiscale;

c) operatorul economic folosit ca vehicul al fraudei fiscale;

d) participantul la fraudă care foloseşte persoane interpuse sau circuite artificiale pentru ascunderea beneficiarului economic real;

e) persoana juridică condamnată pentru fapte fiscale grave, care poate continua să participe la proceduri de achiziţii publice fără o analiză judiciară efectivă a pedepselor complementare aplicabile.

"Evaziunea fiscală gravă afectează direct bugetul"

Evaziunea fiscală gravă afectează direct bugetul general consolidat, finanţarea serviciilor publice, concurenţa loială şi încrederea contribuabilului onest în autoritatea statului. În forma sa contemporană, frauda fiscală nu mai presupune doar omisiunea evidenţierii unor venituri sau neplata unor obligaţii fiscale. În numeroase cauze, faptele sunt săvârşite prin structuri comerciale aparente, societăţi fără activitate economică reală, persoane interpuse, operaţiuni fictive, documente fiscale contabile nereale, circuite transfrontaliere artificiale şi mijloace informatice destinate ascunderii circuitului real al bunurilor, serviciilor, veniturilor sau fondurilor, se arată în document.

Legea nr. 241/2005 conţine deja incriminări esenţiale, inclusiv în materia operaţiunilor fictive, documentelor fiscale sau contabile nereale, sistemului RO e-Factura, aparatelor de marcat electronice fiscale, schemelor frauduloase privind TVA şi prejudiciilor semnificative aduse bugetului public. Cu toate acestea, practica demonstrează necesitatea unei completări punctuale a cadrului legal, pentru a asigura o reacţie penală diferenţiată faţă de formele organizate, repetate şi disimulate ale fraudei fiscale.

Recuperarea prejudiciului trebuie încurajată în continuare. Totuşi, în cauzele de fraudă fiscală organizată, plata ulterioară a prejudiciului nu trebuie să transforme răspunderea penală într-un simplu cost economic calculat. Atunci când fapta este săvârşită printr-o arhitectură frauduloasă, prin persoane interpuse, prin circuite artificiale sau în cadrul unui grup infracţional organizat, interesul public reclamă atât recuperarea prejudiciului, cât şi o sancţiune penală efectivă, proporţională şi disuasivă.

Noile mecanisme propuse

Propunerea legislativă introduce la art. 2 din Legea nr. 241/2005 trei definiţii noi: mecanism fraudulos organizat, persoană interpusă şi disimulare digitală a trasabilităţii fiscale. Aceste definiţii au rolul de a clarifica formele moderne de disimulare fiscală, fără a extinde răspunderea penală asupra conduitei licite sau asupra erorilor administrative lipsite de intenţie frauduloasă. Se introduce art. 9^4, care reglementează circumstanţe agravante speciale pentru infracţiunile prevăzute la art. 8 alin. (1), art. 9 alin. (1) şi art. 9^3, atunci când acestea sunt săvârşite prin mecanisme frauduloase organizate, persoane interpuse, circuite comerciale artificiale, operaţiuni transfrontaliere artificiale sau disimulare digitală a trasabilităţii fiscale.

Textul include garanţii explicite împotriva dublei valorificări a aceleiaşi împrejurări. Astfel, agravarea nu se aplică atunci când elementul respectiv constituie deja element constitutiv al infracţiunii reţinute sau a fost valorificat printr-o altă dispoziţie legală de agravare. Articolul 10 este modificat punctual, fără desfiinţarea mecanismelor de recuperare a prejudiciului. În cauzele obişnuite, beneficiile legale se menţin.

În schimb, în cauzele de fraudă fiscală organizată sau comisă în cadrul unui grup infracţional organizat, cauzele de nepedepsire şi reducerile obligatorii sunt înlocuite cu o posibilitate judiciară, motivată, de reducere limitată a pedepsei, condiţionată de acoperirea integrală a prejudiciului şi de respectarea garanţiilor privind expertiza de specialitate.

Articolul 11 este reformulat pentru a face efectivă obligaţia luării măsurilor asigurătorii, cu respectarea Codului de procedură penală, a proporţionalităţii, a dreptului de proprietate şi a drepturilor procesuale ale persoanelor vizate. Se introduce art. 12^1, prin care instanţa este obligată să se pronunţe motivat asupra pedepselor complementare aplicabile persoanei juridice condamnate, inclusiv asupra interzicerii participării la procedurile de achiziţii publice, în condiţiile Codului penal.

Articolul 13 este modificat pentru comunicarea hotărârilor definitive către instituţiile competente, în vederea asigurării efectelor legale ale condamnării şi ale pedepselor complementare dispuse. Se introduce art. 14^1 privind cooperarea interinstituţională între autorităţile cu atribuţii fiscale, judiciare, vamale, de prevenire şi combatere a spălării banilor, registrul comerţului şi domeniul achiziţiilor publice, se mai arată în document.

Proiectul poate fi studiat, integral, aici.