"Vom prelungi ordonanţa de urgenţă prin care compensăm preţul la carburanţi. A fost o decizie care a produs efecte. Am reuşit să stabilizăm şi chiar să scadă preţul la combustibil, preţ care produce efecte în întreg lanţul. În felul acesta, până la sfârşitul anului vom beneficia de acceaşi măsură de compensare", a spus premierul în debutul şedinţei de Guvern.

Executivul a anunţat miercuri că pe ordinea de zi a şedinţei se află analiza proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea OUG 106/2022 pentru susţinerea acordării de reduceri ale preţurilor la benzină şi motorină şi pentru modificarea art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2022 pentru instituirea Sistemului naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO e-Transport şi de abrogare a art. XXVIII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. 

Citește și:

Scurgerea de gaze din Nord Stream, nou dezastru climatic. Cât metan s-a eliberat în atmosferă

Incidentul care a dus la scurgerea unei uriașe cantități de gaze din gazoductele Nord Stream coincide în mod straniu cu inaugurarea unui nou gazoduct ”Baltic Pipe”, care alimentează Danemarca și Polonia cu gaze extrase din Norvegia.

Una dintre cele trei zone afectate de eliminarea gazelor are un diametru pe 700 de metri în Marea Baltică și unde apa pare că fierbe din cauza metanului care încă se scurge din gazoductele Nord Stream și indică un dezastru climatic.

Oamenii de știință se străduiesc să afle cât de mult metan, unul dintre cele mai poluante gaze cu efect de seră, a scăpat în atmosferă. Teama este că ar putea fi una dintre cele mai grave scurgeri de gaz din toate timpurile.

Cauza celor trei fisuri aproape simultane ale conductelor nu a fost confirmată, dar oficialii germani și americani au declarat că incidentul pare a fi un sabotaj. 

În timp ce conducta Nord Stream 1 au fost oprită - iar Nordstream 2 nici măcar nu începuse să funcționeze - toate conțineau gaze naturale sub presiune, în marea lor majoritate metan.

Ce spun experții

"Având în vedere că, pe parcursul a douăzeci de ani, o tonă de metan are un impact asupra climei de peste 80 de ori mai mare decât cel al CO2, potențialul unui eveniment de emisii masive și extrem de dăunătoare este foarte îngrijorător", a declarat David McCabe, cercetător senior la Clean Air Task Force, o organizație non-profit pentru climă. "Există o serie de incertitudini, dar, dacă aceste conducte vor eșua, impactul asupra climei va fi dezastruos și ar putea fi chiar fără precedent".

Estimarea cantității exacte de metan care a scăpat în atmosferă este o sarcină extrem de dificilă. Multe dintre așa-numitele evenimente de supraemisie - descărcări mari și continue de metan - sunt surprinse de imaginile din satelit deasupra conductelor terestre sau a siturilor de producție a combustibililor fosili. Dar capturarea unor date precise deasupra apei este mult mai dificilă, având în vedere lumina care se reflectă la suprafață.

Există o serie de alte incertitudini cheie - cât de mult gaz se afla în conducte în acel moment, la ce temperatură și presiune era menținut și cât de mare a fost dimensiunea rupturii în conducte. Chiar și atunci când gazul scapă, este posibil ca o parte să se fi disipat în apă, dar acest lucru depinde, de asemenea, de densitatea vieții microbiene, precum și de adâncime. Pentru a obține citiri precise, un avion ar trebui probabil să facă măsurători din aer.

Cât gaz se estimează că a ajuns în atmosferă

În ciuda acestui fapt, oamenii de știință de pe rețelele de socializare s-au grăbit să facă niște calcule estimative pentru a afla cât de mult metan ar fi putut scăpa. Andrew Baxter, director de strategie energetică la Environmental Defense Fund, a estimat că au scăpat aproximativ 115.000 de tone de metan, echivalentul a aproximativ 9,6 milioane de tone de dioxid de carbon. În termeni reali, aceasta reprezintă același impact asupra climei ca și emisiile produse de 2 milioane de mașini pe benzină pe parcursul unui an sau de două centrale electrice pe bază de cărbune și jumătate.

Unitatea Greenpeace din Uniunea Europeană a estimat o cifră și mai mare - potențial de până la 30 de milioane de tone de echivalent CO2. Dacă aceste estimări sunt aproape de a fi exacte, ar fi una dintre cele mai mari scurgeri de metan din toate timpurile. Cea mai mare scurgere cunoscută în SUA a avut loc la instalația de stocare a gazelor din Aliso Canyon, Los Angeles, în 2015, unde s-a estimat că au fost emise 97.100 de tone de metan pe parcursul a mai multor luni. Prin comparație, este posibil ca scurgerile de la Nord Stream să se fi produs în decurs de câteva ore.

GHGSat Inc, o companie de monitorizare a emisiilor prin satelit, a declarat că breșele din conductele Nord Stream ar fi putut duce la scurgeri de 500 de tone de metan pe oră - de 10 ori mai mult decât scurgerea de la Aliso în momentul de vârf. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.