Negrescu, despre împrumuturile pe bandă rulantă: ”Lipsa de responsabilitate se vede de trei-patru guverne”

Oana Pavelescu |
Data actualizării: | Data publicării:
Deciziile guvernelor trecute ne costă extrem de scump / Foto: gov.ro
Deciziile guvernelor trecute ne costă extrem de scump / Foto: gov.ro

Analistul economic Adrian Negrescu li-a exprimat îngrijorarea față de modul în care guvernele au împrumutat bani pe bandă rulantă.

 

Adrian Negrescu și-a exprimat mirarea în legătură cu împrumuturile pe care România le ia și că: ”Nu vedem de la Ministerul Finanțelor o dovadă foarte clară a modului în care se folosesc acești bani. Știm, se folosesc pentru a întreține acest aparat bugetar. Din păcate nu se folosesc pentru investiții și asta este marea problemă. Da, orice țară din lumea asta se dezvoltă prin datorie. Nu există țară neîndatorată! Toate țările occidentale au dublul datoriei față de noi. De trei ori, de patru ori mai mare are Statele Unite. E incredibil de îndatorată. Da, au folosit acești bani pentru a-și dezvolta infrastructura, pentru a face spitale, pentru străzi, pentru a investi în economie. Noi din păcate am tocat acești bani. E ca și cum noi personal ne am duce și am lua acuma un împrumut de la un IFN cu dobândă 1780% . I-am cheltui pe cluburi sau pe cine știe ce distracții. Am cumpăra o mașină de lux și după ce ne-am plânge că astea sunt dobânzile, trebuie să plătim și plătim. Trebuie să fii responsabil atunci când conduci zona asta de fiscalitate și din păcate lipsa asta de responsabilitate se vede, nu numai la guvernul ăsta de acum, se vede de trei, patru guverne încoace. De pe vremea domnului Cîțu care ne spunea că duduie economia și în spatele acestei duduieli, ca să zic așa, se ascundeau aceste împrumuturi pe bandă rulantă pe care le luau pentru a acoperi găurile din buget.

Citește și: De ce România se împrumută cel mai scump din UE. Economist: ”Nici acum nu știm ce s-a întâmplat cu banii împrumutați de Orban și Cîțu”

Legat de ce înseamnă că România se împrumută la dobânzi uriașe, economistul a explicat că: ”Înseamnă că datoria publică crește de la o lună la alta și noi va trebui să o plătim. Cum o vom plăti? Din taxe și impozite. Da, anul ăsta nu au crescut taxele și impozitele, la prima vedere. Chiar vorbeam cu un politician zilele trecute și se bătea cu pumnul în piept că noi n-am crescut taxele în România. Nu,  dar am crescut mama tuturor taxelor, inflația, și am lăsat prețurile să o ia razna. De ce? Pentru că statul câștigă din fiecare creșterile de prețuri, câștigă taxe la stat. Deci, din păcate în viitor și, probabil din 2023 încolo, vom vedea taxe mai mari pe care le vom plăti pentru case, pentru mașini, taxe mai mari pe afaceri probabil, un TVA mai mare. Nu este exclus, în situație în care ne ducem în continuare spre recesiune, așa cum arată datele macroeconomice, Nu este exclus ca și TVA-ul să revină pe creștere, adică să avem unul, două puncte procentuale în creșteri. Deci practic prețuri mai mari. Am intrat într-o spirală a creșterilor de prețuri din care vom ieși doar cu măsuri de reformă și aici vorbim de FMI. De aceea e necesară restructurarea aparatului public pe care o așteptăm de ani de zile. Domnul Cîțu ne povestea acum doi ani de zile cum cerea el rapoarte tuturor miniștrilor și tuturor companiilor publice, legate de modul în care cheltuiesc banul public și că urmau tot felul de măsuri de restructurare. Nu zice nimeni să dea bugetarii afară, nu asta-i soluția. Soluția e să restructureze aparatul statului în așa fel încât mulți dintre bugetari (avem 1,3 milioane de bugetari cu 30 la sută mai mulți decât în Polonia raportat la numărul de locuitori) să îi duci către niște societăți care să fie autonome, să se descurce singure, să facă profit nu să trăiască să-i plătim noi din taxe și impozite în continuare”.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.

Articole Recomandate

Get it on App Store Get it on Google Play

Calculator schimb valutar

EUR
Azi 4.9764
Diferența -0.0001
Zi precendentă 4.9765
USD
Azi 4.7176
Diferența 0.0119
Zi precendentă 4.7057
Schimb
in
EUR flag1 EUR = 4.9764 RON
USD flag1 USD = 4.7176 RON
GBP flag1 GBP = 5.9544 RON
CHF flag1 CHF = 5.3172 RON
AUD flag1 AUD = 3.0468 RON
DKK flag1 DKK = 0.6672 RON
CAD flag1 CAD = 3.3484 RON
HUF flag1 HUF = 0.0121 RON
JPY flag1 JPY = 0.0304 RON
NOK flag1 NOK = 0.4249 RON
SEK flag1 SEK = 0.4287 RON
XAU flag1 XAU = 393.2836 RON
Monede Crypto
1 BTC = 425170.11RON
1 ETH = 14533.46RON
1 LTC = 418.59RON
1 XRP = 5.37RON
Indicatori financiari
IRCC:
3 luni: 5.99% p.a.
ROBOR:
3 luni: 5.58%
6 luni: 5.62%
12 luni: 5.66%
EURIBOR:
3 luni: -0.4770 %
6 luni: -0.3880 %
12 luni: -0.1270 %
Indici bursieri | Sursa: BVB
IndiceUltima valoareVariatie
BET17466.71-0.97%
BET-BK3257.62-1.20%
BET-EF937.83-0.80%
BET-FI60264.65-0.99%
BET-NG1228.54-0.83%
BET-TR38522.32-0.97%
BET-TRN37443.27-0.97%
BET-XT1497.16-0.97%
BET-XT-TR3245.87-0.97%
BET-XT-TRN3161.67-0.97%
BETAeRO932.04-1.86%
BETPlus2584.55-0.94%
RTL38656.54-0.98%

Opinii

Dumitru Chisăliță, președintele AEI
Profesorul Mircea Coșea / Foto: Crișan Andreescu

Donald Trump revine. Mircea Coşea: Ce se schimbă pentru România și economia europeană?

Donald Trump a fost ales din nou președinte în...

Adrian Negrescu, analist economic

POLITICA DE CONFIDENȚIALITATE | POLITICA COOKIES |

Copyright 2024 - Toate drepturile rezervate.
Informațiile BVB sunt destinate exclusiv pentru folosința individuală a utilizatorului final și nu pentru a fi redistribuite, revândute sau folosite în scop comercial.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel