Adrian Negrescu a spus că: ”Nu știu dacă vreodată autoritățile române au transmis cu transparență niște informații reale din piețele de energie, de gaze sau din toate domeniile de activitate. Autoritățile vin de fiecare dată cu mesajul asta optimism, pentru că trebuie să fie optimiștii de serviciu în această situație economică. Ar fi și culmea ca autoritățile să vină și să pună gaz pe focul temerilor populației, temerilor companiilor legate de această perspectivă. Cert este că, în realitate, situația nu arată deloc bine raportat la modul în care gestionăm această situație și la modul în care Europa privește practic această criză energetică care se prefigurează în această iarnă. Toate mesajele transmise ieri de Ursula von der Leyen sau mai mult o culegere de bune intenții, gen ca să fie bine, ca să nu fie rău, ca să mă exprim simplu, pentru că multe dintre acele mesaje sunt doar la nivel declarativ, fără să fie însoțite de niște măsuri concrete care să vină într adevăr să repună situația din piața energetică pe niște traiectorii predictibile. Ce am aflat ieri, am aflat ieri că europenii încearcă să plafoneze prețul gazelor, un fel de mecanism din ăsta de solidaritate la nivel european, prin care încercăm să-i cerem lui Putin să ne vândă gaze la un anumit preț. Va fi destul de dificil”, a declarat analistul la B1TV.

Economistul a mai explicat că: ”Pe de altă parte, mai am niște semnale extrem de interesante care vin să contureze o necesară modificarea a ordonanței abia aprobată de către Guvernul de la București și mă refer aici la modul în care este gestionată relația cu jucătorii din piață în ceea ce privește lichiditatea acestora, știind că firmele se plâng deja că nu mai au bani, pentru că statul întârzie să le dea banii și multe alte aspecte [...]”, a spus expertul după care a explicat că din punctul lui de vedere ca economist: ”Pentru firme lunile următoare se anunță extrem de dificile din prisma costurilor din ce în ce mai mari cu facturile la energie și gaze. Iar pentru populație soluția este să își pună bani deoparte de pe acum, pentru că într adevăr facturile vor crește. Făceam o estimare pentru o familie cu două persoane, la iarnă vor avea de plătit undeva la nivel de 800, dacă nu 900, chiar 1.000 de lei pentru a se încălzi. Asta dacă nu au acces la servicii de încălzire moderne, pentru cei mai mulți reșoul, caloriferul electric, boilerul, din păcate, se vor afla în prim plan. Maniera asta înseamnă consum major de energie”, a conchis economistul.

Citește și: Ce a propus UE la criza energetică și ce măsuri sunt aprobate în România

Profesorul Dumitru Chisăliță spune că În spațiul public a apărut în mod triumfător faptul că România a adoptat aceleași măsurile de criză propuse de UE înaintea acesteia (apărând voci care spuneau chiar că UE s-a inspirat din România).

Expertul Dumitru Chisăliță pune față în față propunerile UE și Ordonanța Guvernului și face o scurtă analiză a diferențelor.

1. Reducerea obligatorie a consumului de electricitate la vârf de consum – măsură propusă de UE

În OUG 119 /2022 nu există, nu există nici măcar un cuvânt rătăcit de genul ”eficiență”, ”reducerea consumului”, cu atât mai puțin o măsură în acest sens, care să fie cuprinsă în acest OUG. Totuși să observăm că politicile UE, dacă la gaze vorbesc de reducerea cu 15% a consumului față de consumul mediu a ultimilor 5 ani, indiferent de ora de consum, la energie electrică se vorbește exclusiv de  reducerea / aplatizarea consumului la vârf, atunci când este discrepanță mare între cerere și ofertă care determină explozia prețurilor pe piața de energie, prețuri care sunt ulterior preluate și de alte produse  care se tranzacționează pe piața de energie. (UE a solicitat opțional reducerea consumului anual de gaze cu 15% ca medie a ultimilor 5 ani. Statistic România, va avea anul acesta o reducere a consumului cu 15% față de media ultimilor 5 ani, astfel teoretic am îndeplinit cerința UE.) 

Încercarea de a explica, că s-a redus cantitatea plafonată cu 15% la consumatorii de energie electrică pentru casnici, care consumă între 100 – 300 kWh, la instituții și IMM, este lamentabilă deoarece acel 15% se referea la propunerea UE de a reduce consumul la gaze și nu la energie electrică. În al doilea rând să modifici un plafon general la toată lumea, fără să stabilești acest indicator pe: tip de consumatori, tip de industrii, pe regiuni geografie, pe intervale diferite de procent de reducere a plafonului pentru diferite grupe de consumatori etc., nu are cum să aducă reducerea consumului de energie (un consumator care folosește energia electrică pentru încălzire și are un consum mediu de 700 kWh ce rost are să facă economie cu 15% pentru că oricum nu are cum sp atingă pragul de 255 kWh decât dacă stă în frig. Tocmai de aceea dacă intenția OUG era să facă economie de energie se venea cu trepte de reducere a consumului). OUG a găsit doar un mod de justifica cum statul poate să mai încaseze niște bani la bugetul de stat, sub un slogan frumos -  reducerea consumului – fără nici măcar nu este precizat în OUG. Citește mai mult AICI

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.