Dependența de jocuri de noroc a devenit o problemă cu care se confruntă tot mai multe persoane. Nu puţine au fost cazurile când cei care au pierdut sume considerabile la aparate s-au ales cu familii destrămate, şi-au pierdut locul de muncă, au pierdut custodia copiilor, s-au îmbolnăvit, s-au îngropat în datorii sau chiar au ales să-şi ia viaţa. Ce înseamnă, de fapt, să joci responsabil? Când ştim că ne apropiem de limita interzisă şi că pericolul e aproape?

Potrivit studiului realizat de GfK în 2016, 15% dintre români au jucat cel puțin odată într-o perioadă de un an, iar România se situează în media europeană (între 0,5% și 2%) când vine vorba de practicanții de jocuri de noroc. Studiul a mai arătat că 0,6% dintre practicanți au depășit linia divertismentului. Procentul de 0.6% nu reprezintă dependenți, ci persoane care au depășit unele limite (ex: de timp, de sume jucate etc.), dar care, prin suport specializat/psihoterapie, pot reveni în zona jocului recreațional. Diagnosticul de „dependent” se pune de către un medic, în urma evaluărilor și a aplicării criteriilor definite în DSM-5, Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale.

În contextul actual, o altă problemă dezbătută la nivelul societății noastre este bullying-ul în școli. Jumătate dintre elevii români devin victime ale situaţiilor de violenţă fizică şi de ameninţare sau ale mesajelor umilitoare transmise online, în timp ce 81% asistă în calitate de martori, iar 27% dintre aceștia recunosc că au comis ei înşişi astfel de fapte potrivit unei analize a organizaţiei Salvaţi Copiii. Cum putem preveni fenomenul de bullyng în școlile din România?

O a treia temă, poate cea mai relevantă pentru grupurile vulnerabile de adolescenți (clasele a VI-a, a VIII-a, a IX-a și a X-a) o reprezintă prevenirea dependenței de tehnologie.

Dependența de internet, cunoscută și sub numele de tulburare de utilizare a internetului sau problematică a internetului, reprezintă un comportament compulsiv și excesiv în utilizarea internetului, care interferează negativ cu activitățile zilnice, relațiile sociale și sănătatea mentală și fizică a unei persoane. Aceasta este o formă de dependență comportamentală, similară dependenței de substanțe, dar în loc să implice substanțe chimice, implică utilizarea activă și continuă a internetului. Dependența de internet include utilizarea excesivă și problematică a oricărei activități online, nu doar a jocurilor video. Aceasta poate include, de asemenea, navigarea pe rețele sociale, utilizarea mesageriei, navigarea pe web, vizionarea de videoclipuri și alte activități online.

Din punct de vedere al incidenței, un mega-studiu care incorporează datele din 16 studii separate, în general la nivel european, arată că incidența dependenței de jocuri video la adolescenți este 4.6% știind că în România sunt în medie între 160.000 și 200.000 de elevi pe an școlar gimnazial (în total în anul școlar 2022-2023 au fost înscriși 2.6 milioane de elevi), putem estima că pe an de studiu sunt în medie 7-8.000 elevi, ceea ce extrapolat la tot ciclul primar, gimnazial și liceal ar însemna între 84-96.000 de tineri afectați de această problematică, de unde și relevanța propunerii prezentului proiect.

Această dependență comportamentală poate avea consecințe serioase asupra sănătății mentale, fizice, sociale și academice a individului afectat, cum ar fi:

• Imposibilitatea de a controla timpul petrecut jucând: Persoana afectată nu poate limita timpul petrecut în fața ecranului și se simte neputincioasă în fața acestei situații
• Neglijarea responsabilităților și obligațiilor: Jucătorul poate neglija sarcinile școlare, de muncă sau casnice în favoarea jocurilor video
• Izolarea socială: Jucătorul se poate retrage din interacțiunile sociale cu prietenii și familia în favoarea jocurilor online sau single-player
• Simptome fizice și de sănătate mentală: Jucătorul poate experimenta simptome fizice precum oboseală, dureri de spate sau mâini și probleme de sănătate mentală precum anxietatea sau depresia
• Întreruperea somnului: Jucătorul poate petrece timp prea mult timp jucându-se noaptea și, astfel, să sufere de probleme de somn și insomnie

• Lansare proiect “Navigând în siguranță: Prevenirea dependenței de jocuri de noroc, tehnologie și combaterea bullying-ului pentru tineri, un proiect conceput de Asociația Joc Responsabil, implementat cu sprijinul Inspectoratului Școlar Sector 2 și cofinanțat de Primăria Sectorului 2”
• Cum a apărut ideea primului program de prevenție (Antrenat de Majorat)
• Importanța derulării programelor de educare și prevenție a dependenței de jocuri de noroc și a dependenței de tehnologie
• Importanța generării parteneriatelor între autorități și asociații pe tema responsabilității sociale
• Principalele strategii de prevenire și combatere a bullying-ului în școli si a prevenirii dependenței de tehnologie
• Informarea, conștientizarea și educarea adolescenților privind adoptarea unei atitudini responsabile față de tipurile de divertisment destinate adulților
• Cum să construim o comunitate sănătoasă

• 14:00 – 16:00 – Dezbateri

• Dr. Cristian Andrei, Neuropsihiatru
• Corina Ceamă, Inspector școlar pentru management instituțional, Inspectoratul Școlar Sector 2
• Ovidiu Iosif, Director Executiv Asociația Joc Responsabil
• Dr. Leliana Pârvulescu, Psiholog și Psihoterapeut
• Iulian Cristache, Președinte Federația Națională a Părinților - Edupart
• Sebastian Marin, elev Colegiul Național ‘’Mihai Viteazul’’ din București