Stoltenberg nu a fost în măsură să spună când se va întâmpla exact acest lucru. Cu toate acestea, el s-a declarat "absolut încrezător că procesul de ratificare va fi finalizat la timp".

Stoltenberg a clarificat astfel că nu se aşteaptă ca Turcia să blocheze procesul de aderare pentru mult mai mult timp.

Cel mai estic membru al alianţei de apărare a refuzat până acum să ratifice aşa-numitele protocoale de aderare pentru a deschide calea aderării Finlandei şi Suediei la NATO.

Conducerea turcă îşi justifică poziţia faţă de cele două state pentru presupusul lor sprijin faţă de "organizaţii teroriste" precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK, interzis).

Dar există şi speculaţii că exporturile de arme suspendate de parteneri NATO ar putea juca un rol. De exemplu, Statele Unite au exclus Turcia din programul lor de avioane de luptă F-35 după ce guvernul de la Ankara a cumpărat sisteme de apărare antirachetă S-400 din Rusia, în ciuda preocupărilor considerabile de securitate din partea partenerilor NATO.

Suedia şi Finlanda au solicitat aderarea la NATO în mai, ca urmare a războiului Rusiei în Ucraina.

Până la sfârşitul lunii iunie, se părea că disputa asupra presupusului sprijin al Suediei şi Finlandei pentru "organizaţiile teroriste" a fost soluţionată.

Cu toate acestea, Turcia consideră acum că acordurile încheiate la acel moment nu au fost încă îndeplinite, în special de către Suedia. Ankara cere extrădarea presupuşilor terorişti, printre altele, aminteşte DPA.

Săptămâna trecută, ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu a declarat într-o conferinţă de presă cu omologul său suedez Tobias Billstrom că ei nu sunt "nici măcar la jumătatea drumului" în punerea în aplicare a acordurilor.

El a criticat, printre altele, faptul că Curtea Supremă suedeză a oprit recent extrădarea jurnalistului Bulent Kenes, cerută de Ankara.

Întrebat dacă nu ar fi mai bine să existe opţiunea de suspendare a drepturilor de vot ale unor ţări precum Turcia, Stoltenberg a spus că nu există niciun motiv să se speculeze care ar fi abordarea dacă tratatul fondator este negociat astăzi.

El a remarcat că există şi diferenţe de opinii între aliaţi în probleme precum democraţia şi statul de drept, adăugând că NATO este un forum important pentru aliaţi de a-şi exprima îngrijorările.

La cât va ajunge pensia minimă garantată începând din 1 ianuarie 2023

Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică proiectul deja celebrei Ordonanțe de Urgență prin care sunt majorare veniturilor românilor, în special a celor vulnerabili. 

Documentul prezintă în detaliu toate măsurile prevăzute pentru 2023, de la creșterea punctului de pensie, la ajutoarele acordate de stat pentru persoanele cu venituri mici, inclusiv la plata facturilor la energie. 

În privința pensiilor, având în vedere că, din prima zi a anului viitor, punctul de pensie se va majora cu peste 10%, conform documentului lansat în dezbatere și care, pentru a intra în vigoare, trebuie adoptate de Guvern și publicate în Monitorul Oficial, astfel că pensia minimă garantată va ajunge la 1.125 de lei.

Proiectul de OUG pus în dezbatere acum la Finanțe stabilește că punctul de pensie ajunge de la 1 ianuarie la valoarea de 1.785 de lei, iar, începând cu 2024, această valoare se va majora cu rata medie anuală a inflației, plus 50% din creșterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Cât despre indemnizația socială pentru pensionari (așa-zisa pensie minimă garantată) va fi de 1.125 de lei, de la 1 ianuarie.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.