Dacă totul va merge bine, acest proiect ar putea duce la o misiune de lungă durată în căutarea apei şi a altor substanţe volatile în regiunea polului sud selenar. Proiectul VIPER dispune de un avantaj ce ar putea fi decisiv. El 'moşteneşte' resursele unui alt proiect, denumit Resource Prospector, pe care NASA l-a anulat în 2018.

Se plimbă prin galaxie! Dar nu se știe de unde a venit

'Ne aflăm la intersecţia dintre ştiinţă şi explorare', a declarat Brad Bailey, cercetător în cadrul programului NASA Lunar Discovery and Exploration. Substanţele volatile sunt un domeniu de interes atât pentru explorare cât şi pentru ştiinţă. Pentru explorare, în contextul mult-aşteptatei lansări a programului spaţial Artemis, care vizează reluarea misiunilor cu echipaj uman pe Lună.

Exploratorii vor avea nevoie de apă, atât pentru băut cât şi pentru combustibil. Căutarea apei pe Lună este importantă şi din punct de vedere ştiinţific pentru că înţelegerea originilor apei de pe Lună ar contribui la explicarea modului în care apa a ajuns şi pe Pământ. Însă, în ambele cazuri, primul pas va fi cel de a găsi apa la sol - iar această misiune îi va reveni lui VIPER.

'Această misiune va fi foarte importantă în căutarea substanţelor volatile, aceste potenţiale resurse de care putem dispune pe suprafaţa Lunii', a declarat Debra Needham, planetolog la Centrul Spaţial Marshall al NASA.

În ştiinţele planetare, substanţele volatile sunt un grup de elemente şi compuşi chimici care au puncte de fierbere scăzute şi care pot fi prezente în crusta sau atmosfera unei planete sau luni. Printre substanţele volatile căutate de cercetători pe alte planete se numără azotul, apa, dioxidul de carbon, amoniacul, hidrogenul, metanul şi dioxidul de sulf.

Oamenii de ştiinţă au confirmat abia în ultimul deceniu existenţa apei sub formă de gheaţă pe Lună, în regiunile polare. Sarcina lui VIPER va fi să găsească această apă în teren, în zorii noului program spaţial Artemis. Pentru a reuşi acest lucru, VIPER va trebui să dispună de numeroase capabilităţi. Una dintre priorităţi este să reziste la variaţiile uriaşe de temperatură dintre noapte şi zi.

Șeful NASA avertizează: Pregătiți-vă pentru impactul cu asteroizii!

Două rovere selenare folosite în misiuni de lungă durată, roverul sovietic Lunokhod 2 şi cel chinez Yutu, au folosit strategia intrării în hibernare pe cursul nopţii, pentru protejarea instrumentelor de temperaturile foarte mici şi apoi reluarea activităţii pe timpul zilei selenare. NASA doreşte însă ca roverul VIPER să-şi poată desfăşura activitatea indiferent dacă este zi sau noapte.

Conform lui Brad Bailey, VIPER va fi dotat cu patru instrumente primare. Două dintre acestea au fost dezvoltate în cadrul proiectului abandonat Resource Prospector - NSS (Neutron Spectrometer System), care va măsura hidrogenul de la suprafaţa selenară şi NIRVSS (Near-Infrared Volatile Spectrometer System), care va studia compoziţia substanţelor volatile de pe Lună, mineralogia şi temperaturile de la suprafaţă.

Un al treilea instrument pe care NASA doreşte să-l instaleze pe roverul VIPER este o sondă-burghiu concepută să pătrundă până la adâncimea de 1 metru în regolitul selenar pentru prelevarea de mostre de sol. Cel de-al patrulea instrument, denumit MSolo (Mass Spectrometer observing lunar operations), va analiza izotopii aflaţi în mostrele de regolit culese de sonda-burghiu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.