Și este singurul loc din lume unde un vizitator ar putea vedea arma găsită asupra lui Osama bin Laden când a fost ucis, alături de jacheta de piele a lui Saddam Hussein.

Situat în interiorul sediului central al Agenției americane de informații din Langley, Virginia, muzeul a fost recent renovat pentru a marca cea de-a 75-a aniversare a CIA. Eveniment la care a fost invitat un grup restrâns de jurnaliști, inclusiv de la BBC, reprezentanții mass-media fiind îndeaproape urmăriți de o o escordă formată din agenți de securitate. 

Printre cele 600 de artefacte expuse se numără tot felul de jucărioare de spionaj folosite în Războiul Rece, de la o cameră de luat vederi ascunsă într-un pachet de țigări, la un pahar de martini exploziv. Există, de asemenea, detalii despre unele dintre cele mai faimoase și chiar recente operațiuni ale CIA.

Este expusă macheta la scară redusă a complexului în care a fost descoperit Osama bin Laden în Pakistan și care i-a fost prezentată președintelui Obama, înainte ca acesta să aprobe raidul care l-a ucis pe liderul al-Qaeda, în 2011. "Faptul că au putut vedea lucrurile în 3D i-a ajutat de fapt pe decidenții politici... precum și pe operatorii noștri să planifice misiunea", a explicat Robert Z Byer, directorul muzeului, care a însoțit grupul de jurnaliști. 

La 30 iulie anul acesta, o rachetă americană a lovit alt complex, de data aceasta în capitala afgană Kabul. Ținta a fost noul lider al Al-Qaida, Ayman al-Zawahiri.

Cel mai recent exponat

Iar cel mai recent exponat, care tocmai a fost declasificat, este un model al complexului folosit pentru a-l informa pe președintele Joe Biden, la 1 iulie 2022, cu privire la respectiva misiuneă. Zawahiri a fost lovit în timp ce se afla la balcon, după ce serviciile de informații americană au petrecut luni de zile studiindu-i mișcările.

"Acest lucru arată  modul în care ofițerii de contraterorism analizează modelul de viață al țintei", a precizat Byer.

Prima parte a muzeului este aranjat în ordine cronologică, de la înființarea CIA în 1947 și până la Războiul Rece, iar atacurile de la 11 septembrie 2001 reprezintă un punct de cotitură clar în activitatea Agenției, cu accent pe lupta împotriva terorismului, obiectele expuse fiind donate de unii dintre cei ale căror rude au murit în atentate.

Vizitatori ai muzeului sunt personalul CIA și oaspeți oficiali. Muzeul nu se concentrează doar pe reușitele CIA. Există o secțiune dedicată fiascoului din Golful Porcilor, când o misiune CIA de răsturnare a lui Fidel Castro în Cuba a eșuat în mod dezastruos, precum și referiri la eșecul de a găsi arme de distrugere în masă în Irak.

"Acest muzeu nu este doar un muzeu de dragul istoriei. Acesta este un muzeu operațional. Prin intermediul lui ofițerii noștri parcurs, practic, istoria instituției, cu momentele ei bune și rele”, a detaliat Byer. "Ne asigurăm că agenții noștri înțeleg unde lucrează și care este responsabilitatea lor, astfel încât să poată face o treabă mai bună în viitor. Trebuie să învățăm din succesele noastre, dar și din eșecurile noastre, pentru a fi mai buni în viitor."

Totuși, unele dintre cele mai controversate aspecte ale activității CIA sunt mai puțin vizibile - de exemplu, operațiunea comună cu MI6 din 1953, de răsturnare a unui guvern ales democratic în Iran și implicarea mai recentă în torturarea suspecților de terorism după 2001.

Nu putem nici confirma, nici infirma

Partea a doua a muzeului se concentrează în detaliu asupra unor operațiuni specifice. Expresia "nu putem nici confirma, nici infirma" este una familiară pentru cei care fac reportaje despre agențiile de informații, iar originile sale se află într-o poveste detaliată în muzeu cu ajutorul unor obiecte inedite.

La sfârșitul anilor 1960, un submarin al Uniunii Sovietice a eșuat undeva pe fundul oceanului. După ce SUA l-au localizat, CIA a lucrat cu miliardarul Howard Hughes pentru a încerca să recupereze epava - și tehnologia de la bord. A fost elaborată o poveste de acoperire conform căreia Hughes urma să exploreze fundul oceanului folosind o navă numită Glomar Explorer.

În muzeu se află o machetă a submarinului sovietic, precum și hainele, scrumierele și gențile poștale create special pentru a nu da de bănuit nimănui că Glomar este doar o acoperire. Este expusă chiar și peruca purtată de directorul adjunct al CIA când a vizitat nava. 

Misiunea a fost doar parțial reușită, deoarece submarinul s-a rupt în bucăți în timp ce ghearele de oțel ale lui Glomar încercau să îl aducă la suprafață. Doar unele părți au fost recuperate. "Cea mai mare parte din ceea ce au găsit la bordul acelui submarin este încă clasificat până în ziua de azi", a subliniat Byer.

Când s-a aflat despre ceea ce era cunoscut sub numele de Proiectul Azorian, înainte ca restul submarinului să poată fi extras, oficialilor li s-a spus să spună că nu pot "nici confirma, nici infirma": o expresie cunoscută sub numele de "răspunsul Glomar", a devenit una extrem de folosită și acum.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.