La fiecare câteva zile, o rachetă Falcon 9 decolează pentru a transporta sateliți pe orbită. Ai putea crede că ar fi ceva obișnuit până acum. Nu și pentru mulțimea adunată la Baza Forțelor Spațiale Vandenberg din California pe 1 decembrie. Mai întâi a venit entuziasmul. Priveliștea rachetei străbătând cerul, apoi aruncând prima treaptă reutilizabilă, publicul care privea evenimentul a eliberat un suspin de uimire și admirație.

Acea navă spațială avea o încărcătură geopolitică: transporta primul satelit de spionaj al Coreei de Sud, încercând să ajungă din urmă Coreea de Nord la câteva zile după după ce a pus pe orbită propriul program de spionaj. De asemenea, a avut și o încărcătură științifică: a dus Irlanda în era spațială, transportând primul satelit al țării, construit de studenții de la University College Dublin, scrie The Economist.

Toți sunt conștienți că trebuie să îi mulțumească lui Elon Musk pentru acest spectacol. În același timp, fiabilitatea aproape de neclintit a minunilor inginerești pe care fondatorul SpaceX, firma din spatele Falcon, le-a generat - SpaceX și-a lansat și recuperat rachetele de 250 de ori - contrastează puternic cu comentariile dezechilibrate și înclinate spre erori care, în ultimele săptămâni, l-au făcut să pară un om care și-a pierdut busola.

Elon Musk intrând pentru prima oară în sediul Twitter după ce a preluat compania. Aducea o chiuvetă fărând referire la un joc de cuvinte în limba engleză ”Let it sink”.

Printre erorile de judecată se numără mai multe postări ale acestuia pe X, fosta Twitter.

Una dintre acestea este faptul că a părut să aprobe un tweet antisemit (chestiune pe care ulterior a numit-o un fapt  "prostesc"); o călătorie de prost gust în Israel, despre care a spus că este menită să promoveze pacea, dar care a semănat mai degrabă cu un turneu în care și-a cerut scuze; o avalanșă de "du-te dracului" la adresa unor agenții de publicitate, cum ar fi Disney, în cadrul unui summit al New York Times, după ce aceștia și-au retras reclamele de pe X; și o laudă grosolană de sine precum comentariul său conform căruia "a făcut mai mult pentru mediu decât orice alt om de pe Pământ".

Fanii lui Musk, acum se confruntă cu sentimente contradictorii și oscilează între admirație și repulsie. Este lăudăroșenia doar un spectacol al unui pionier în afaceri? Poate un om care a sfidat convențiile ingineriei, energiei și economiei pentru a revoluționa călătoriile terestre și spațiale să scape cu bine, sfidând regulile decenței umane din cauza importanței misiunii sale? Sau misiunea însăși i s-a urcat la cap, creându-i un complex de salvator care ar putea în cele din urmă să-l doboare?

Răspunsul este o combinație a tuturor celor trei. Umorul provocator al lui Musk, de la glumele copilărești cu flatulații până la farse precum fumatul de marijuana în public, au contribuit la consolidarea reputației sale de nonconformist în afaceri. De multe ori, însă, el merge prea departe, stârnind furia autorităților de reglementare și stârnind îngrijorări cu privire la starea sănătății sale mintale. Dar încălcarea regulilor îi încântă, de asemenea, pe fanii săi și, deși principala sa tehnică de marketing a fost să vândă produse excelente, îi ajută mărcile să se facă remarcate; până anul acesta, Tesla se vindea mai degrabă prin intermediul promovării ”din gură în gură”, decât prin publicitate. Spectacolul oferit de el are un aer de Willy Wonka; este greu de știut unde se termină magia și unde începe nebunia, dar cu greu îți poți lua ochii de la el.

Cu siguranță, acum că Tesla, care valorează 750 de miliarde de dolari, este cel mai valoros producător de automobile din lume, iar SpaceX este evaluată la 150 de miliarde de dolari, motivele sale pentru a continua să se comporte în mod respingător sunt mai neclare. O anecdotă din biografia recentă a lui Walter Isaacson sugerează că acestea ar putea fi compulsive. Odată, prietenii lui Musk i-au luat telefonul și l-au încuiat într-un seif de hotel pentru a-l împiedica să mai scrie pe Twitter peste noapte. Cu toate acestea, oricât de toxice ar fi tweet-urile sale pentru X, care trăiește din reclame, ele nu contează prea mult pentru clienții și investitorii de la Tesla și SpaceX. Dacă SpaceX se va lista la bursă, investitorii se vor arunca cu capul înainte, chiar dacă unii vor fi îngrețoșați atunci când vor face acest lucru. Cu toate crizele sale, în mare parte datorită viziunii și impulsului său, compania are un avans mare atât în domeniul rachetelor, cât și în cel al comunicațiilor prin satelit.

Cel mai îngrijorător este complexul Mesia

De la Tesla și SpaceX până la inteligența artificială (ai), Elon Musk se comportă ca și cum ar avea misiunea de a salva omenirea, împiedicând catastrofa climatică, oferind o cale de ieșire prin călătorii interplanetare, împiedicând mașinile să gândească mai bine decât omul sau evitând Armaghedonul nuclear (anul trecut a împiedicat eforturile Ucrainei de a riposta împotriva Rusiei, refuzând să extindă accesul la sateliții săi Starlink către teritoriul ocupat de Rusia, pe motiv că un astfel de atac l-ar putea determina pe Vladimir Putin să riposteze cu bombe nucleare). Uneori, vocea lui Musk suna ca a unui zeu grec capricios care crede că soarta lumii se află în mâinile sale. "În sfârșit, viitorul va arăta așa cum trebuie", s-a lăudat el la lansarea Cybertruck, pe 30 noiembrie.

Prosteli și orgolii

Orgoliul domnului Musk, de asemenea, s-ar putea sfârși prost. În ciuda tuturor prostiilor futuriste precum Cybertruck, șoferii s-au chinuit să-i găsească mânerele ușilor. Cu toate acestea, în marele plan, realizările sale tehnice vor depăși probabil imperfecțiunile sale prea umane. Pentru că a fost un pionier al mașinilor electrice și al rachetelor reutilizabile, și-a câștigat un loc în istorie. Generațiile viitoare îl vor judeca, probabil, așa cum îl judecă cele de astăzi pe Ford: o mână de oameni îi vor deplânge caracterul defectuos; majoritatea își vor aminti de măreția creațiilor sale. 

Cel mai îngrijorător este complexul lui Mesia. De la Tesla și SpaceX până la inteligența artificială (ai), dl Musk se comportă ca și cum ar avea misiunea de a salva omenirea, împiedicând catastrofa climatică, oferind o cale de ieșire prin călătorii interplanetare, împiedicând mașinile să gândească mai bine decât omul sau evitând Armaghedonul nuclear (anul trecut a împiedicat eforturile Ucrainei de a riposta împotriva Rusiei, refuzând să extindă accesul la sateliții săi Starlink către teritoriul ocupat de Rusia, pe motiv că un astfel de atac l-ar putea determina pe Vladimir Putin să riposteze cu bombe nucleare). Uneori, el sună ca un zeu grec capricios care crede că deține soarta lumii în mâinile sale. "În sfârșit, viitorul va arăta ca viitorul", s-a lăudat el la lansarea pick-up-ului Cybertruck de la Tesla, pe 30 noiembrie.

Salvarea umanității este în vogă în acest moment. Este un fetiș periculos. Luna trecută, o cartă pentru a proteja lumea de pericolele IA necinstite aproape că a distrus Openai, producătorul Chatgpt. Cu un an în urmă, Sam Bankman-Fried, acum un escroc condamnat, a susținut că riscurile dezastruoase pe care și le-a asumat cu cripto-schimbul său ftx au fost în slujba umanității. Un astfel de zel misionar nu este ceva nou în afaceri. Acesta l-a împins pe Henry Ford, inventatorul modelului t, să ridice standardele de viață ale muncitorilor. Dar complexul său de salvator a avut ce-i mai bun și a sfârșit prin a scuipa bilă antisemită.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.