Modificările fiscale care au trecut aproape neobservate. Ce ascunde ultimul buletin ANAF

15958
Documentul sintetizează șapte ordine și legi publicate în Monitorul Oficial în perioada 6–10 iulie / Foto: Magnific
Antifrauda primește noi competențe, controalele pot fi filmate, iar tranzacțiile cripto intră într-un sistem anual de raportare. 

Buletinul legislativ nr. 25, publicat de Agenția Națională de Administrare Fiscală la 20 iulie 2026, pare, la prima vedere, o simplă listă de acte normative. Documentul sintetizează însă șapte ordine și legi publicate în Monitorul Oficial în perioada 6–10 iulie, iar unele dintre prevederi schimbă discret modul în care sunt controlați contribuabilii și informațiile care ajung la Fisc.

Nu apar cote noi de impozitare sau termene fiscale care să producă efecte imediate pentru milioane de contribuabili. Se conturează însă o infrastructură mai puternică de control: Direcția generală antifraudă fiscală intră în verificarea situației fiscale personale, inspectorii pot folosi camere video în timpul acțiunilor, iar furnizorii de servicii cripto primesc un formular special de raportare. Pentru companii apar, în același timp, reguli noi privind Registrul de evidență fiscală și deducerea costurilor suportate pentru listarea la bursă.

Antifrauda poate verifica situația fiscală a persoanelor fizice

Una dintre cele mai importante schimbări este introdusă prin Ordinul ANAF nr. 768/2026. Actul adaugă Direcția generală antifraudă fiscală pe lista structurilor care pot efectua verificarea situației fiscale personale.

Până la această modificare, competența revenea în principal Direcției generale control venituri persoane fizice, serviciilor regionale de verificări fiscale și structurilor de inspecție fiscală pentru persoane fizice. Prin noul ordin, și inspectorii Antifraudă pot desfășura verificarea propriu-zisă, cu competență pe întreg teritoriul țării.

Activitățile preliminare de analiză a riscurilor și de selectare a persoanelor care urmează să fie verificate rămân în sarcina Direcției generale control venituri persoane fizice. Odată selectat cazul, însă, verificarea poate fi repartizată și către Antifraudă. Coordonarea metodologică rămâne, de asemenea, la structura specializată în controlul veniturilor persoanelor fizice.

Modificarea nu înseamnă declanșarea automată a unor controale suplimentare pentru toți contribuabilii. ANAF își mărește însă numărul și tipul structurilor care pot verifica dacă veniturile declarate de o persoană sunt compatibile cu situația sa fiscală și patrimonială.

Controalele Antifraudă pot fi filmate de la sosirea inspectorilor

O altă schimbare importantă, introdusă prin Ordinul ANAF nr. 851/2026, reglementează folosirea camerelor audio-video portabile, de tip bodycam, de către inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală.

Înregistrările pot fi realizate în timpul controalelor efectuate la sediul sau domiciliul fiscal al contribuabilului, în spațiile în care se desfășoară activități economice, la verificarea documentelor și bunurilor, precum și în acțiunile privind transporturile monitorizate prin sistemul RO e-Transport.

Camerele pot fi utilizate și pentru legitimarea persoanelor, solicitarea explicațiilor scrise, constatarea faptelor care ar putea constitui infracțiuni, ridicarea unor documente sau bunuri și aplicarea sancțiunilor contravenționale.

Înregistrarea începe, potrivit procedurii, la sosirea inspectorilor la locul acțiunii și se încheie după părăsirea acestuia. Persoanele prezente trebuie informate că acțiunea este înregistrată, iar camera trebuie purtată în partea superioară a corpului și să semnalizeze vizibil momentul în care filmează. În spațiile publice, înregistrarea poate fi făcută fără consimțământul persoanelor surprinse în imagini.

ANAF justifică măsura prin necesitatea protejării inspectorilor împotriva agresiunilor sau acuzațiilor nefondate, prevenirea corupției și obținerea unor mijloace de probă în cazurile de fraudă ori evaziune fiscală.

Pentru firme, schimbarea înseamnă că discuțiile, explicațiile și modul în care se desfășoară un control pot rămâne înregistrate. Companiile vor trebui să își pregătească angajații care interacționează cu inspectorii și să se asigure că documentele și răspunsurile oferite în timpul acțiunii sunt clare și corecte.

Formularul F8000 aduce tranzacțiile cripto mai aproape de ANAF

Ordinul ANAF nr. 750/2026 aprobă formularul F8000, destinat furnizorilor de servicii de criptoactive care intră sub incidența obligațiilor europene de raportare.

Raportarea va fi anuală, în format XML, și va cuprinde informații despre utilizatorii serviciilor cripto și tranzacțiile relevante realizate de aceștia. Formularul va fi transmis electronic, cu certificat digital calificat, până la 15 martie a anului următor celui pentru care sunt raportate datele.

Primele informații vor viza tranzacțiile realizate în 2026 și vor trebui transmise până la 15 martie 2027. Furnizorii de servicii cripto trebuie să păstreze evidențele și documentele utilizate la raportare timp de zece ani.

O prevedere care poate trece ușor neobservată este aceea că formularul F8000 trebuie depus chiar și atunci când furnizorul nu are date raportabile pentru anul respectiv. În acest caz va fi transmisă o declarație fără tranzacții, iar informațiile greșite vor putea fi corectate ulterior printr-un nou formular.

Obligația de depunere nu revine direct persoanelor care cumpără sau vând criptoactive, ci furnizorilor de servicii care se califică drept entități raportoare. Efectul pentru utilizatori este însă evident: informațiile despre tranzacțiile efectuate prin platformele vizate vor deveni mult mai ușor accesibile administrațiilor fiscale.

Registrul de evidență fiscală scapă de vechiul regim special

Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 808/2026 aduce un nou model al Registrului de evidență fiscală, document obligatoriu pentru contribuabilii care plătesc impozit pe profit.

Registrul trebuie să cuprindă, în ordine cronologică, informațiile care au stat la baza stabilirii rezultatului fiscal și a impozitului pe profit. Acesta se completează trimestrial, anual sau pentru orice altă perioadă pentru care contribuabilul trebuie să calculeze impozitul.

Documentul poate fi ținut în format scris sau electronic, cu respectarea modelului stabilit de Ministerul Finanțelor. Noul formular include explicația operațiunilor care influențează calculul fiscal, valoarea acestora și, dacă este cazul, simbolul contului contabil folosit.

Folosirea formatului electronic nu este complet nouă, fiind permisă printr-o modificare introdusă încă din 2006. Diferența este că noul ordin elimină din reglementare vechiul mecanism al registrului considerat formular cu regim special, tipărit și distribuit prin Compania Națională „Imprimeria Națională”. Contribuabilii trebuie să respecte în continuare structura oficială, dar actul normativ nu mai păstrează procedura veche de achiziționare a registrului fizic.

Deducere suplimentară pentru firmele care se listează la bursă

Buletinul ANAF include și Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 804/2026, care clarifică aplicarea deducerii suplimentare acordate companiilor ce se listează pe o piață reglementată sau într-un sistem multilateral de tranzacționare.

Firmele plătitoare de impozit pe profit pot deduce suplimentar 50% din anumite cheltuieli suportate în procesul de admitere la tranzacționare și în perioada de după listare.

Sunt eligibile, între altele, cheltuielile cu serviciile juridice și de evaluare, auditul financiar, promovarea ofertei publice, relația cu investitorii, aprobarea prospectului, înregistrarea valorilor mobiliare, admiterea și menținerea la tranzacționare, serviciile depozitarului central și adaptarea proceselor interne ale companiei.

Deducerea poate fi aplicată pentru costurile realizate de la data deciziei organului de conducere privind începerea procesului de listare și până la sfârșitul primului an fiscal de după admiterea la tranzacționare. Cheltuielile care au fost deja finanțate printr-o schemă de ajutor de stat sau de minimis pentru listare nu pot beneficia încă o dată de această facilitate.

Facilitatea nu reprezintă rambursarea directă a jumătate din costuri, ci o deducere suplimentară utilizată la calcularea rezultatului fiscal și, implicit, a impozitului pe profit.

Legea din 2026 nu deschide o nouă amnistie fiscală

În buletin apare și Legea nr. 126/2026 privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 107/2024, actul care a reglementat amnistia fiscală și anularea unor accesorii.

Prezența unei legi publicate în 2026 ar putea crea impresia că facilitățile au fost redeschise. Textul legii conține însă un singur articol, prin care Parlamentul aprobă ordonanța emisă în 2024, fără să stabilească un nou termen pentru depunerea notificărilor sau a cererilor de anulare.

Termenele pentru accesarea facilităților prevăzute de ordonanță au fost stabilite în 2024, inclusiv termenul de 25 noiembrie 2024 pentru depunerea cererilor. Din forma Legii nr. 126/2026 nu rezultă redeschiderea unei noi perioade de amnistie fiscală.

Schimbarea importantă nu este o taxă nouă

Citit dincolo de lista tehnică de ordine și legi, buletinul ANAF nr. 25 arată direcția în care se îndreaptă administrația fiscală. Nu este vorba despre o cotă nouă de impozitare, ci despre extinderea competențelor de control, colectarea standardizată a unor volume mai mari de date și folosirea înregistrărilor audio-video ca mijloace de probă.

Pentru persoanele fizice, cea mai importantă noutate este intrarea Antifraudei în verificarea situației fiscale personale. Pentru companii, efectele practice se regăsesc în modul de desfășurare a controalelor, actualizarea Registrului de evidență fiscală și documentarea cheltuielilor eligibile pentru deducerea acordată în cazul listării la bursă. Pentru industria cripto, perioada de pregătire a raportării F8000 a început deja.

x close