Zilele acestea, Guvernul ar trebui să ia o decizie cu privire la pachetul de modificări fiscale. S-au tot lansat prin presă, prin tot felul de mijloace de informare diferite propuneri. Care dintre ele ar fi benefice pentru sistemul economic al României și care nu. 

”Primul lucru: se cer sacrificii din partea ori a mediului economic, ori a lucrătorilor, a cetățenilor în general. Practic, mi se pare o politică total stranie, pentru că dacă ceri cuiva un sacrificiu, trebuie să demonstrezi că tu ești primul care face acest sacrificiu. Adică m-aș fi așteptat ca înainte de a începe să introdusă taxe noi sau să creeze anumite mecanisme, într-o formă sau alta, ca Guvernul actual să-și corecteze ceea ce au fost acțiuni anormale, ca să spunem așa, într-o situație de relativă criză care se cam știa de prin luna februarie”, a spus Bogdan Hossu. 

Începi de sus în jos 

În sensul în care era normal, a explicat el,”ca suplimentul de indemnizație pentru parlamentari - eu sunt de acord că nu reprezintă o sumă deosebit de mare -, dar este un semnal politic legat de lucru, și anume că vor să reducă din cheltuieli și, prin urmare, acel supliment trebuia să revină la vechea valoare care a fost înainte de creșterea cu 25%. Problema numărului de secretari de stat, care este extraordinar de mare. Vrei și ceri să se facă restructurări și lumea să accepte acest sacrificiu, atunci începi de sus, ca să-ți poți justifica acțiunile: uite noi vrem să facem, începem de la noi, decidenții politic, apoi mergem în jos. 

Nu își justifică existența 

Nu în ultimul rând, ceea ce a fost semnalat de mult timp, este numărul de agenții care sunt înființate în instituții și care înseamnă un întreg corp profesoral, dar care nu își justifică existența. Un exemplu tipic este actualul scandal cu serviciile de asistență social, care ar fi trebuit nu să existe trei-patru instituții care nici ele nu mai știu cine de ce răspunde sau cine ce face, ci ar fi trebuit unificate și creat un mecanism mult mai simplu, mult mai ușor de urmărit, mult mai bun pentru monitorizare și aplicare ca atare. 

Este ca un joc 

Guvernul nu a făcut însă acest lucru și vă mărturisesc că îmi este greu să vă spun care dintre măsuri sunt bune sau rele, atâta timp cât nu știm care sunt, de fapt, măsurile. Pentru că toate informațiile le avem din mass-media, care, la rândul lor, le-au primit pe surse, variază foarte mult, de la taxe și impozite care ar trebui introduse, până la măsuri legate de reducerea timpului de muncă indirect, în sensul în care pentru tot sectorul bugetar se discuta, la un moment dat, ca în loc de cinci zile săptămânal să fie doar patru zile. Adică îngheață salariile, dar veniturile salariale ar fi scăzut cu 20%. Este greu de spus astăzi. Ceea ce sperăm este că decidenții politici să înțeleagă faptul că nu sunt deținătorii adevărului absolut. Este ca un joc de a nu dezbate public, de a nu prezenta situații și analize. De exemplu se spune: toate casele care au o sumă mai mare de 500.000 de euro vor fi impozitate cu 1%. Întrebarea este câți bani ies la buget dintr-o asemenea măsură. Sau din măsura reducerii timpului de lucru. Sunt chestiuni pe care ei ar fi trebuit să le prezinte în variante, cu partea bună, cu partea rea, pentru că fiecare are consecințe legislative”, a adăugat liderul CNS „Cartel Alfa”.

Urmăriți întreaga emisiune aici: 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.