În registrul general de evidenţă a salariaţilor reglementat prin HG nr. 905/2017 se raportează numai salariaţii, NU şi persoanele ce prestează activitatea în baza unui contract de mandat. Astfel, activitatea prestată în baza unui contract de mandat NU constituie vechime în muncă şi nu se înregistrează în Revisal.

În conformitate cu dispoziţiile art. 2010 alin. (1) din Codul civil, "Mandatul este cu titlu gratuit sau cu titlu oneros. Mandatul dintre două persoane fizice se prezumă a fi cu titlu gratuit. Cu toate acestea, mandatul dat pentru acte de exercitare a unei activităţi profesionale se prezumă a fi cu titlu oneros."

Din punct de vedere fiscal. Renumeraţia directorilor obţinută în temeiul unui contract de mandat este asimilată din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii şi se impozitează potrivit legislaţiei.

Potrivit art. 76 alin. (1) din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal publicată în M. Of. nr. 688 din 10.09.2015), sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor. Articolul respectiv la alin. (2) prevede că "Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor: f) remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege".

Conform art. 137 alin. (1) din Codul fiscal, Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii, prevăzuţi la art. 136, datorează, după caz, contribuţia de asigurări sociale pentru următoarele categorii de venituri realizate din România şi din afara României: a) venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76.

Cu toate acestea, potrivit art. 1 alin. (2), (3) lit. c) şi art. 2 alin. (3^) din Legea nr. 210/1999 privind Legea concediului paternal (este în vigoare), în cuprinsul legii prin termenul "lucrător" se înţeleg o persoană, care desfăşoară activitate în baza unui raport de muncă sau de serviciu, încheiat conform legii, mai mult, în vederea acordării concediului paternal şi a indemnizaţiei aferente se asimilează lucrătorilor şi următoarele categorii de persoane: c) directorii care desfăşoară activitate pe baza contractelor de mandat încheiate potrivit Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, art. 2 alin. (3^) din lege stipulează faptul că "Perioada concediului paternal constituie vechime în muncă si în serviciu, precum si în specialitate şi se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu acestea, cu respectarea prevederilor Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare.". Astfel, având în vedere articolele sus menţionate din lege, se pune întrebarea dacă directorul care lucrează în baza unui contract de mandat beneficiază la rândul său şi de concediu paternal, şi concediul paternal este considerat ca vechime în muncă, precum şi vechime în specialitate conform legii, atunci activitatea desfăşurată în baza contractului de mandat de ce nu constituie vechime în muncă şi/sau vechime în specialitate?", explică iniţiatorii în nota de fundamentare a proiectului. 

Proiectul poate fi studiat aici. 

Modificările propuse

Măsura (pentru a contabiliza activitatea desfăşurată în baza unui contract de mandat ca vechime în muncă, sau vechime în specialitate) este necesară, deoarece în caz contrar, ar discrimina şi dezavantaja persoanele, care au fost directori timp de ani de zile în baza unui astfel de contract de mandat.

Persoanele, directorii, care lucrează în baza unui contract de mandat cotizează la sistemul de pensii, asigurări de sănătate şi impozit pe venit şi îşi desfăşoară activitatea pur şi simplu.

Principalul beneficiar în situaţia în care activitatea prestată de un director în baza unui contract de mandat va fi recunoscută ca vechime în muncă este statul, pentru că va putea atrage persoane cu competenţe, care au lucrat în sistemul public. O condiţie fundamentală pentru a face angajări în sistemul public este vechimea în muncă. Fără a avea recunoaşterea că activitatea unei director este vechime în muncă, această categorie de persoane nu va putea să fie angajată în sistemul public, se arată în document. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.