În România, tranziţa demografică are trăsături particulare, dupa cum fiecare ţară are propria sa experienţă în acest domeniu. Tranziţia demografică în sine a durat până în anul 1991. Perioada 1967-1989, prin măsurile pronataliste, a determinat prelungirea duratei tranziţiei demografice în România.
Factorii de scădere a fertilităţii, începând cu 1991, nu sunt alţii decât cei care, încă din anii '60-'70, au declanşat reculul masiv al fertilităţii în aproape toate ţările europene dezvoltate. În condiţii de progres economic şi social constant a avut loc emanciparea femeii şi participarea crescândă a acesteia la activităţi economice, mobilitatea socială în creştere, costul ridicat al creşterii copilului, reducerea funcţiei economice a copilului şi îndeosebi a rolului său în securitatea economică a persoanelor vârstnice, apariţia mijloacelor contraceptive modeme şi alţi factori.
Pe de altă parte, după Revoluţia din 1989, noile realităţi economice şi sociale şi-au pus şi ele amprenta pe evoluţia descendentă a fenomenului. Degradarea nivelului de trai, şomajul, incertitudinea şi stresul sunt factori de scădere specifici perioadei de tranziţie şi tot aici am putea identifica influenţe de altă natură, mult mai complexe şi care vor modela în continuare fenomenul, chiar intr-un context socio-economic aflat în progres substanţial, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
Schimbările propuse
"Toate aceste modificări înregistrate la nivelul societăţii post-decembriste, precum şi evoluţiile ulterioare din punct de vedere economic au generat o scădere a natalităţii accentuată în ultimii 30 de ani. Tinerii reclamă nesiguranţa locurilor de muncă, instabilitatea financiară necesară creşterii unui copil, birocraţia generată de procedurile necesare întocmirii dosarelor pentru acordarea concediului şi a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copiilor şi nu în ultimul rând lipsa unor măsuri de sprijin a tinerelor familii din partea statului. De asemenea, chiar şi în prezent, sunt înregistrate foarte multe cazuri în care părinţii primesc prima primă a indemnizaţiei de creştere a copilului după 4 sau chiar 6 luni, fapt ce creează o reală problemă financiară în cazul familiilor monoparentale.
În acest sens, consider oportun ca termenele pentru transmiterea, soluţionarea şi comunicarea soluţiilor privind analizarea dosarelor depuse de părinţi la primăria pe raza căreia solicitanţii îşi au adresa sau reşedinta să fie reduse, astfel încât întreg procesul să fie eficientizat", se arată în document.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News
Ţi s-a părut interesant acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.