Sonda Chang'e 4 a aselenizat în craterul Von Karman, o farfurie cu diametrul de 186 de kilometri, la 2 ianuarie 2019, devenind prima sondă care aselenizează controlat într-o regiune aflată pe partea îndepărtată a Lunii. Luna se află în relaţie de rotaţie sincronă cu Pământul şi de aceasta are mereu o singură faţă îndreptată spre Terra.

Un rover denumit Yutu 2 ("Iepurele de Jad 2") a coborât din sonda Chang'e 4 la doar câteva ore după aselenizarea acesteia. Sonda şi roverul, ambele echipate cu panouri solare, şi-au început imediat misiunea de a aduna date din împrejurimi, oferindu-ne o perspectivă fără precedent asupra feţei îndepărtate a Lunii.

Cercetătorii au întocmit lista cu asteroizii care vor lovi Terra

Această perspectivă ajunge acum în subsolul selenar, datorită datelor adunate de radarul pentru subsol din dotarea roverului Yutu 2. Într-o lucrare ştiinţifică publicată miercuri în jurnalul Science Advances, cercetătorii din cadrul echipei Chang'e 4 au dezvăluit structura regolitului gri de sub roţile roverului, conform datelor adunate de rover în primele sale două zile lunare de operare. Fiecare zi lunară corespunde unei perioade de aproximativ două săptămâni pe Terra. Yutu şi sonda Chang'e au intrat în hibernare în perioada nopţilor lunare extraordinar de reci, care durează, de asemenea, aproximativ două săptămâni terestre.

Cercetătorii au identificat trei straturi distincte de sol sub secţiunea din craterul Von Karman ce i-a revenit roverului Yutu 2. Stratul superior, care coboară până la adâncimea de 12 metri, constă în regolit (praf fin) selenar relativ uniform, în care se găsesc, ici colo, şi câteva roci de dimensiuni mari. Cel de-al doilea strat, ce ajunge până la adâncimea de 24 de metri, ascunde materiale cu o granulaţie mai grosieră, şi un număr mai mare de pietre. Cel de-al treilea strat, care coboară până la cel puţin 40 de metri (radarul Iepurelui de Jad nu a putut penetra la adâncimi mai mari) este format din benzi ce alternează între ele, din regolit, materiale cu granulaţie mai mare şi pietre.

Datele indică faptul că "structura internă a subsolului din locul de aselenizare este reprezentată în principal de materiale granulare foarte poroase şi pietre şi bolovani de diferite dimensiuni", susţin cercetătorii coordonaţi de Chunlai Li din cadrul Academiei Chineze de Ştiinţe.

Această structură spune multe despre istoria violentă a respectivei regiuni, mai susţin cercetătorii chinezi care consideră că această succesiune de straturi este de fapt compusă dintr-un strat de regolit, cel superior, ce acoperă o secvenţă de depozite formate de materiale rezultate în urma ciocnirilor violente cu asteroizi, care au dus şi la formarea numeroaselor cratere de la suprafaţa Lunii. Aceste depozite s-au format gradual, probabil peste un pat bazaltic care reprezintă baza craterului Von Karman.

Acest pat bazaltic demonstrează că Luna a fost activă vulcanic în trecut. În urmă cu 3,6 miliarde de ani, erupţia unui vulcan a umplut cu lavă regiunea în care se află în prezent craterul Von Karman.

Iniţial, sonda de aselenizare Chang'e 4 a fost concepută pentru o misiune de 12 luni, iar Yutu 2 pentru o misiune de doar 3 luni. Ambele aparate au depăşit cu mult aşteptările inginerilor chinezi şi ambele sunt încă în perfectă stare de funcţionare.

Misiunea Chang'e 4 face parte din ambiţiosul program al Chinei de explorare robotică a Lunii şi poartă numele zeiţei chineze a Lunii. Următoarea misiune din acest program, Chang'e 5, îşi propune să aducă pe Terra mostre din solul selenar şi urmează să fie lansată în acest an.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.