”După părerea mea un semn nu e suficient. E o chestiune care cârpește. Cuvântul e urât dar asta e situația. Prin adăugiri a unor avantaje care încă nici măcar nu sunt foarte garantate pentru că am câteva elemente care lipsesc din actul normativ. Nu sunt primul care le zice dar semnalez, am datoria sa o fac. În primul rând nu exista nici un fel de element concret de control asupra situației și asupra furnizorilor nu există niciun fel de penalizare în acest act. Un act fără penalizări înseamnă toleranța pe care o dai celui care acționează de a face lucrurile în așa fel încât, frica de o anumită penalizare, să fie total nulă. Nu există niciun fel de element concret în legătură cu compensările. Iar compensarea care se face mi se pare a fi enorm de  costisitoare și nu văd de unde sunt banii pentru această compensare. Sunt sfârșit sunt lucruri care deocamdată la nivel declarativ par foarte bune. Eu mențin părerea că toată această legislație care a apărut pentru ajutorarea situației economice cu facturi foarte mari, din prima variantă alegi a doua variantă. Acest act normativ care apare acum, nu ating esența lucrurilor sunt doar elemente care încearcă să aducă o anumită liniște în comportamentul consumatorului, fie el casnic fie industrial, dar că are de fapt o foarte mică marjă de concretizare și în esență de realizare a efectului pe care ar trebui să îl aibă”, a explicat profesorul Coșea.

Întrebat dacă își permite bugetul să susțină pe termen lung astfel de compensări și plafonări, Mircea Coșea a spus că: ”Asta e problema pe care i-am și pus-o, dar într o formă să zicem mai blândă, pentru că încă sunt încrezător în capacitatea, să zicem de manager, pe care o are ministrul Finanțelor care e o persoană în care am încredere, pentru că în toate aparițiile pe care le-a avut până la intrarea în Guvern a dovedit că știe ceea ce vorbește. 

Am încă încredere că va găsi anumite soluții, dar aceste soluții nu vor fi nici într un caz cele mai favorabile țării, pentru că o colectare mai bună la buget în perioada asta este foarte greu de realizat, economia are o cădere datorită aceste costuri la energie și colectarea va fi stabilită. Pe de altă parte însă mecanismul de colectare în România trebuie să fie revizuit, el nu funcționează pentru că structura nu e bine gândit și nu e bine a aplicat, iar în al treilea rând sigur că vom ajunge la împrumuturi. Părerea mea este că vom ajunge la împrumuturi iar dacă luăm în considerare ultimele declarații ale domnului ministru de Finanțe bănuiesc că în mentalitatea domniei sale este și o schimbare a schemei de impozitare pentru că vorbește despre necesitatea trecerii la o schimbare eficientă în stimularea muncii prin reducerea impozitării muncii și trecerea, spune domnia sa, chiar la un impozit progresiv”. 

MIrcea Coșea a mai spus că: ”Dar lucrurile astea cert timp cerc un cerc cred cu analize foarte serioase cer niște probe, dacă se fac așa cum trebuie aceeași sa fie și niște niște niște modele care să funcționeze, să fie rulate pe anumite modele. Deci pe termen scurt nu văd, ca sa fiu sincer, nu văd capacitatea Guvernului de a scoate acești bani pentru compensare, fără eforturi foarte mari, care probabil că vor cere și o anumită renunțare la unele obiective, hai să importante de investiții, pe care statul nu le are, pentru că suma e mare. PNRR-ul nu aduce banii într-o servietă și o pune pe masa Guvernului, acolo sunt programe și alte surse nu văd”.

Mircea Coșea a mai amintit și de problemele geopolitice din Ucraina spunând că: ”Nu înseamnă că vom intra într-un război că vom fi parte beligerantă dar efectele asupra României vor fi foarte complicate și pe termen lung, pentru că România devine un punct important în flancul drept al Alianței ceea ce înseamnă că și viziunea asupra economiei ei va fi modificată. În ce sens?  Istoria ne arată: au trecut două țări prin sistemele astea în ultimii 70 de ani. Au fost Iranul și Turcia în sisteme din acestea de proximitate la granița unor conflicte. 

Dacă nu există pe lângă sprijinul militar al partenerilor strategici și un sprijin economic important care să însemne investiții, care să însemne dezvoltarea unor bunuri unor sectoare producătoare de valoare, atunci economia suferă de neîncredere în neîncredere în plan internațional. Deci să nu ne așteptăm că vom avea mari investiții străine că vom avea mari deschideri în piața globală, pentru că România intră într-o zonă de așteptare, de lipsa de predictibilitate, de teamă chiar și atunci a acesteia efectele negative trebuie adăugate și asupra situației generale a țării din acest moment”. 

Concluzia profesorului Coșea este că: ”Deci nu intrăm într-o altă perioadă de glorie în care să putem să acumulăm mai multe surse și să ne acoperim aceste nevoi care sunt accidentale, așa zic, pe termen lung dar deocamdată ne dor aceste două luni ale iernii. Deși e greu să găsim aceste disponibilități în Guvern, nu știu cum se va face. Pe de altă parte mi se pare că cei favorizați ca de aces act legislativ până la urmă sunt tot cei doi mari actori beneficiari ai situației. Pe de o parte companiile care produc pe de altă parte statul”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.