Mircea Coșea propune trecerea la ”economia de război” care conform Encyclopedia Britannica se referă la ”practicile economice excepționale implementate în anumite perioade istorice de tulburări puternice. Obiectivul său este de a menține activitățile economice esențiale pentru o țară, autosuficiența, garantarea producției alimentare și controlul economiei din punct de vedere al eliminării oricăror practici de monopol sau speculă”.

Coșea spune că unora li s-a părut absurdă dacă nu chiar exagerată opinia conform căreia actualele condiții ne-ar obliga să trecem la o economie de război: ”S-a mers pe ideea că situația nu este atât de gravă, că sunt doar momente izolate ale crizei de lichiditate în euro sau că România nu ar avea de suferit deoarece importul ei de gaz rusesc este mic în comparație cu cel al altor țări europene”.

Profesorul spune că rămâne la părerea că ”situația economică este gravă și în curs de și mai mare agravare și că efectele dramatice asupra economiei europene ale creșterii explozive ale prețurilor internaționale la energie, alimente și materii prime nu ne vor ocoli”.

Ce se întâmplă cu veniturile minerilor disponibilizați

Situația la acest moment

Mircea Coșea spune că războiul provocat de Rusia după invadarea Ucrainei nu se știe cât va dura și: ”În primul rând, acest război va schimba profund vechile arbitraje bugetare în ceea ce privește cheltuielile militare în multe țări europene. Într-adevăr, a fost evidențiată slăbiciunea relativă a forțelor armate ale țărilor europene, precum și costul geopolitic al acestei slăbiciuni. Reînarmarea generală este pe ordinea de zi, la fel cum reindustrializarea a fost o prioritate în 2020. În special, Germania a anunțat deja un obiectiv bugetar pentru cheltuielile militare de aproximativ 2% din PIB-ul său, față de 1,2% pe an în deceniul 2010-2020. Această trecere la o economie pregătită de război întărește ponderea statului în economie prin redirecționarea resurselor direct către baza industrială de apărare”.

Apoi, economistul face o comparație între pandemia de COVID-19 și actualul război: ”La nivel strict macroeconomic, consecințele economice ale unui război sunt similare cu consecințele economice ale unei pandemii mortale. La fel ca războiul împotriva Covid-19, războiul din Ucraina va genera atât un șoc al cererii, cât și un șoc al ofertei”.

Profesorul de economie arată că: ”Consumul gospodăriilor este în scădere în favoarea economiilor. Investițiile sunt, de asemenea, în scădere, pe măsură ce companiile se mută într-o poziție prudentă și de așteptare, cu excepția sectoarelor legate de apărare. Evoluția piețelor bursiere europene de la începutul conflictului reflectă acest climat. Cererea netă din străinătate este, de asemenea, probabil să se deterioreze. În ceea ce privește exporturile, deteriorarea este determinată de aceeași logică ca și scăderea cererii interne. Pe partea de import, creșterea prețurilor la energie, minerale și anumite produse agricole va crește foarte mult factura”.

Citește și: Orban: Termocentrala este total nerentabilă

Mircea Coșea explică apoi de unde vine șocul aprovizionării. Acest fenomen este cauzat ”în principal din creșterea costurilor cu energia, petrolul crescând deja cu 20% față de 80% pentru prețul gazelor în ultima săptămână. Brent a crescut de la 91 de dolari la 111 dolari, iar prețul gazelor spot în Germania a crescut de la 95 de euro/MWh la 175 de euro/MWh. Același lucru este valabil și pentru o serie de metale pentru care Rusia este un producător major, cum ar fi paladiu, vanadiu sau titan, metale esențiale în special pentru industria auto și aeronautică. Ucraina este un exportator major de grâu și 36% din comerțul mondial cu grâu (și 80% din uleiul de floarea-soarelui) care trece prin Marea Neagră. Lanțurile de aprovizionare vor suferi noi perturbări care vor genera costuri de producție mai mari”.

Analistul afirmă că se ”preconizează, de asemenea, o creștere a costurilor de transport, în special a transportului aerian cu Asia din cauza interdicțiilor de survol ale Rusiei, dar și a transportului maritim”.

Rezultatul celor ”două șocuri – cererea și oferta – se vor consolida reciproc în ceea ce privește impactul lor negativ asupra activității economice. Pe de altă parte, efectul net asupra prețurilor va depinde de dimensiunea lor relativă între ele. Într-adevăr, un șoc al cererii are un efect depresiv asupra prețurilor, în timp ce un șoc al ofertei are un impact inflaționist”, explică profesorul.

Citește și: În plină criză energetică, unicul producător de URANIU din România intră în insolvență

Soluțiile României

Profesorul Mircea Coșea este de părere că România ”IMEDIAT să începem să refolosim resursele proprii, de gaze, de petrol, de mâncare, de tot ceea ce putem să facem, pentru a limita cât mai mult dependența de exterior”. 

În opinia economistului ”pe fondul acelei revizuiri a ”green deal” despre care se vorbește, în noul context geopolitic, în Europa, noi am putea folosi resurse de care dispunem, precum cărbunele, pentru că în situații excepționale cum este aceasta, interesul vital al societății poate fi mai mare decât interesul ecologic pe o anumită perioadă”. 

”Prin urmare, guvernanții ar trebui să pună imediat la punct un program pe termen scurt de rezolvare a unor probleme energetice. Adică aducerea pe piața energetică românească a unor resurse interne pentru a reduce cât mai mult posibil importul. Asta înseamnă o atenție sporită la economisirea resurselor, dar și începerea exploatării unor resurse pe care le putem pune în circulație imediat. Cum ar fi cărbunele, repunem în funcțiune Mintia și altele pe o anumită perioadă, continuăm investițiile pe segmentul hidro, continuăm  negocierile cu americanii pentru energia nucleară”, scrie profesorul.

Mircea Coșea mai spune că este absolut necesar ”un program de constituire a unor rezerve alimentare bine puse la punct. România are nevoie de un astfel de fond, pentru că importă prea mult, mai precis 70% din mâncarea de fiecare zi a românului. Dacă se întâmplă ceva, dacă se înregistrează o creștere extraordinară a prețurilor nu vom mai putea importa sau vom importa la prețuri uriașe. Prin urmare, trebuie să punem pe piață rezervele noastre interne, care sunt, slavă Domnului. Începe acum primăvara, cu legume, fructe și așa mai departe. Toate trebuie prelucrate în țară, puse pe piață, pentru a scădea importurile”. 

Economistul nu uită nici aspectul apărării naționale și este de părere că: ”Decizia guvernului de a ridica la 2,5% din PIB cheltuielile pentru apărare este bine venită și avea o importanță sporită din punctul de vedere al procedurilor off set prin care am aduce un spor de tehnologizare industriei și s-ar crea locuri de muncă cu calificare superioară”.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.