Anul 2025 promite să fie unul extrem de dificil pentru economia României. Profesorul Mircea Coșea, economist de renume, oferă o analiză cuprinzătoare a problemelor actuale, a direcțiilor greșite în politicile publice și a impactului lor întârzie. Cu o abordare critică, profesorul atrage atenția asupra consecințelor grave pe care aceste decizii le vor avea asupra societății, mediului de afaceri și, în general, asupra viitorului economic al țării.

Un context economic sumbru

Profesorul spune că: ”2025 o să fie un an greu. Ca să-l citez pe domnul prim-ministru, care ne-a anunțat acest lucru, după ce acum vreo două săptămâni ne spunea că o ducem foarte bine. Deci să nu punem bază pe ceea ce propun politicienii, pentru că rezultatul e cu totul alta. De fapt, noi, cei care ne uităm la economia României de mai mult timp, știam că 2025 o să fie un an greu. O să fie un an greu, nu atât din cauza acestor măsuri pe care le ia Ordonanța Guvernului ci din pricina modului în care a fost prezentată această ordonanță. Ea a venit cu niște probleme generate de natura planului fiscal, care au luat pe nepregătite economia. Nimeni nu se aștepta ca, după discuțiile pe care Guvernul le-a avut cu reprezentanții patronatului și al sindicatelor, creșterea sau scăderea sau înghețarea, depinde cum fiecare vrea să spună, a salariilor și a pensiilor, a voucherelor de vacanță, a voucherelor de alimente. Deodată a apărut această această completare care aduce anumite modificări în planul fiscalității”. 

Mircea Coșea a continuat subliniind câteva lucruri: ”Toată această ordonanță se caracterizează prin faptul că are un concept contabil, un contabil de date, de contabilitate primară, de evidență primară, adică pleacă de la faptul că trebuie să se adune niște, sume pentru a încerca să echilibreze bugetul cu acel procent pe care doresc să-l obțină în anul 2025. El este total lipsit de viziune economică total lipsit de o viziune care să aibă în vedere efectele acestor măsuri”.

Expertul a detaliat spunând că: ”Adică, la fel ca orice contabilitate care pe un caiet simplu face intrări și ieșiri. Așa face și această ordonanță. Dar, de fapt, toate aceste măsuri trebuie privite într-o manieră care ține de efectele pe termen mediu și lung. Or, efectele în mare parte sunt de bumerang. Adică nu a avut în vedere faptul că unele dintre aceste măsuri de zapciu feudal, de adunare a banilor cu orice preț și în orice  mod, că de fapt, fac rău economiei pe termen mediu și pe termen lung, în anumite condiții, chiar pe termen scurt. De ce? Pentru că ele nu au în vedere efectele de cascadă. Efecte care duc la creșterea falimentelor, la apariția unui șomaj structural, la creșterea inflației și la scăderea consumului. Toate aceste lucruri arată că, de fapt, această ordonanță, chiar dacă va reuși, dar mă îndoiesc că va reuși să reducă deficitul cu un procent pe 2025, va aduce de fapt o recesiune economică, în sensul scăderii economiei, ca urmare tocmai a acestor măsuri”.

Guvernul nu a înțeles un lucru. Analiza, punct cu punct

“Guvernul nu a înțeles un lucru și acum am să o iau pe puncte,” afirmă profesorul Coșea, structurând criticile sale într-un mod clar.

1. Economia României se află într-un moment de creștere economică care necesită consolidare

Profesorul subliniază că, deși economia României a crescut semnificativ în ultimii ani, acest moment nu a fost folosit pentru o consolidare adecvată. “Economia României a crescut mai mult decât oricare altă economie fostă comunistă după aderarea la Uniunea Europeană,” spune Coșea, adăugând că acest puseu economic ar fi trebuit să fie acompaniat de politici care să sprijine dezvoltarea pe termen lung.

El menționează necesitatea unor investiții în domenii strategice precum energia și procesarea produselor agricole, dar și o liberalizare fiscală pentru stimularea mediului de afaceri. “Momentul acesta trebuia să se caracterizeze prin liberalizare fiscală și prin sprijinirea domeniilor cu potențial strategic,” adaugă el.

2. Eliminarea facilităților fiscale lovește în pilonii economiei

Un alt punct critic al analizei este eliminarea facilităților fiscale pentru sectoare precum IT-ul, agricultura și construcțiile. Profesorul avertizează asupra consecințelor grave ale acestor măsuri: “Aceste facilități au fost esențiale pentru a menține economia peste nivelul recesiunii. Eliminarea lor va duce la creșterea costurilor, reducerea personalului și pierderea competitivității.”

El consideră că această decizie va crește importurile și va afecta negativ producătorii locali, mai ales în sectorul agricol. Profesorul propune ca facilitățile să fie menținute temporar, până ce sectoarele vizate devin suficient de puternice pentru a concura internațional.

3. Plafonarea prețurilor: “Un nonsens economic”

Politica de plafonare a prețurilor este considerată de profesor drept o greșeală majoră, incompatibilă cu o economie de piață. “Economia planificată centralizată avea alte resorturi. Piața liberă nu poate funcționa cu astfel de constrângeri,” subliniază el.

Această măsură, în opinia sa, va duce la falimente și va descuraja investițiile, mai ales într-un context în care costurile de producție, de la energie până la materii prime, sunt în creștere. “Nu poți obliga producătorii să suporte pierderi doar pentru a menține prețurile scăzute,” explică Coșea.

4. Lipsa unei reforme fundamentale a ANAF

Profesorul dedică un punct important colectării fiscale, subliniind că ANAF, în forma sa actuală, nu poate sprijini bugetul de stat. “ANAF trebuie restructurat din temelii. Lipsa de informatizare și politizarea excesivă fac imposibilă o colectare eficientă,” afirmă el.

Coșea sugerează o abordare inspirată din modele de succes precum cel italian, unde reforma fiscală s-a bazat pe parteneriatul dintre stat și contribuabili. “ANAF trebuie să sprijine contribuabilii, nu să-i hăituiască,” adaugă acesta.

5. O societate care a evoluat rapid, dar este tratată inadecvat

Un alt aspect esențial este discrepanța dintre nivelul de dezvoltare al societății românești și politicile adoptate de guvern. Profesorul subliniază că societatea românească a devenit europenizată, dar guvernul continuă să aplice măsuri inadecvate.

“Această societate va găsi mijloace de a ocoli măsurile impuse de guvern, ceea ce va alimenta economia gri și cea neagră,” avertizează el. Profesorul consideră că lipsa de dialog cu mediul de afaceri și implementarea bruscă a măsurilor fiscale sunt principalele cauze ale acestor probleme.

6. Lipsa unei strategii de creare a plusvalorii

Profesorul critică absența unor politici care să stimuleze dezvoltarea economică prin inovație și investiții în sectoare de învălturare. “Nu există niciun plan pentru dezvoltarea pe trepte superioare ale revoluției industriale. Fără astfel de politici, bugetul se bazează exclusiv pe impozite și taxe mai mari,” explică acesta.

Concluzii: Un viitor incert

Pe baza analizei detaliate, profesorul Mircea Coșea trage concluzii sumbre: “Nu am niciun fel de speranță că această ordonanță va face ceva bun. Dimpotrivă, destabilizează economia și amplifică lipsa de predictibilitate.”

Profesorul anticipează că România ar putea reveni la negocieri cu Fondul Monetar Internațional în următoarele luni, pe fondul scăderii ratingului de țară și pierderii credibilității internaționale. “Situația economică s-a deteriorat nu din cauza factorilor externi, ci din cauza deciziilor interne greșite,” concluzionează profesorul Mircea Coșea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.