În acest context DCBusiness a cerut opinia profesorului Mircea Coșea în legătură optimismul manifestat de BNR: ”Este curios că a trecut de la o poziție cât se poate de indiferentă față de situația în care intrase România după ce, mai devreme, domnul Isărescu spunea că nu s-a întâmplat nimic, iar dacă o să bem un ceai de tei o să ne calmăm iar mai târziu despre ROBOR afirma că nu este mare lucru și că doar băncile au sărit calul!”.

Profesorul de economie a mai amintit și o altă afirmație a guvernatorului care spunea că nimeni nu a pus pistolul la tâmplă nimănui ca să ia credite ”iar zilele trecute a trimis un director din BNR să spună românilor să nu mai ia credite” și a adăugat că ar fi bine dacă realitatea României a ajuns și la BNR.

Expertul a spus că: ”Ceea ce m-a șocat în poziția domnului Isărescu de ieri, a fost faptul că afirmă că are o colaborare foarte bună cu Guvernul în lupta împotriva inflației, dar în același timp spune că inflația în România ține de costuri și are dreptate! Dar cine este vinovat pentru aceste costuri? Este Guvernul!” A afirmat economistul și a explicat că ”aceste creșteri inflaționiste în România pleacă de la costurile energiei pe care Guvernul nu numai că nu le-a reglat, ci chiar le-a menținut la un nivel înalt, cu fel de fel de, în ghilimele ”greșeli”. Opt, nouă greșeli ale acelei ordonanțe care tot plafona și nu plafona. Mai mult decât atât, și-a bazat întreaga politică de asistență socială pe veniturile inflaționiste din costurile energiei. A făcut greșeli enorme cu toate capacitățile României de producție a energiei electrice pe cărbune. Deci n-ai cum să spui, pe de o parte, că ai o colaborare cu Guvernul, pe de altă parte că de fapt este o politică de costuri. Așa este și atâta timp cât Guvernul nu va putea să facă sau nu vrea să facă nimic pentru a lucra pe costuri, adică pe cauzele inflației și nu pe efectele inflației, aceasta nu va scădea în România. Nu se va ajunge la acest optimist de 7 sau 6 la sută”.

Mircea Coșea a subliniat că: ”Nici creșterea economică nu este realistă după părerea mea. Acum avem o altă estimare internațională care spune că nici măcar 2% sau 3% nu va avea România creștere, ci ceva între 1 și 2 la sută și că asta mi se pare nerealistă”, a arătat economistul și a continuat spunând că: ”Acest guvern și-a luat această politică în brațe de a lucra pe efectele inflației, adică de a ajuta o fracțiune a populației României considerată defavorizată, acordându-i anumite pachete sociale, dar sacrificând în același timp pe cei care ar fi trebuit să finanțeze economia. Adică economia privată, care este apăsată de impozite și taxe din ce în ce mai mari, le-au fost eliminate o serie de facilități pe care le-a avut altădată, de faptul că nu își permite să lucreze liber, privații fiind înghesuiți în fel de fel de restricții de natură fiscală”.

Economistul a explicat și motivele pe care Guvernul le are pentru a lua astfel de decizii, iar motivele sunt de natură electorală, aceste decizii fiind în defavoare clasei de mijloc care: ”Este aruncată la limitele sărăciei, nu numai prin prețurile mari la alimentele de bază, care până la urmă sunt cea mare cheltuială din bugetul propriu, dar și pe dobânzile pe care le are. Domnul Mugur Isărescu ne vorbește despre eforturile pe care le face banca, dar nu ne vorbește despre faptul că băncile din România au cel mai mare profit din Europa ca urmare a politicii pe care au pus-o pe politică monetară în defavoarea creditări. Deci a fost o mare deziluzie pentru ceea ce s-a întâmplat în această poziție pe care Banca Națională a luat-o, și ne arată că de fapt, banca este departe de realitate. Când te uiți la ce prognoze ne dau pentru anul în curs și pe anul viitor instituțiile financiare internaționale și chiar Uniunea Europeană și compari cu ce spune banca naționala, că vom ajunge la 7%...”.

Profesorul de economie a mai arătat că ”nici nu contează cât va fi inflația, că va fi 7, 5, 3 sau 4, nu contează atâta timp cât inflația scade, dar scade concomitent și puterea de cumpărare a populației. Pentru că inflația e o media, o medie a unor sume importante de produse și servicii, pe când populația României este susținută de un număr mic de produse care înseamnă alimentele de bază. Cu asta trăim noi, românii, cu alimentele de bază. Or, alimentele de bază au o creștere atât de mare a prețurilor, încât puterea de cumpărare scade într-o manieră periculoasă. Cum să spui că ai un succes, că inflația a scăzut cu 1 și ceva procente anul acesta, când prețul la zahăr a crescut cu 64%, prețul la ouă a crescut cu 134%, de la 45 de bani a ajuns 1,50 - 1,60 lei sau când untul sau brânza au început să fie produse puse în sisteme antifurt...”

Vorbind de programul anunțat de PSD pentru momentul în care se va face rocada guvernamentală, economistul spune că: ”PSD ne prezintă niște lucruri greu de realizat! Spun că vor reduce prețurile la alimente! Să ne spună și nouă cum din moment ce importurile de alimente cresc permanent așa cum arată și cea mai recentă statistică!. Acestea arată o creștere importantă, o inflație mare pe alimente, în condițiile în care războiul din Ucraina distruge tot ceea ce înseamnă aprovizionare și linie valorică pe alimente și noi importăm până la 70% din alimente, dacă nu și mai mult”.

Economistul se întreabă cum poate cineva să spună în aceste condiții că se vor putea reduce prețurile la alimente: ”Era nevoie de un program foarte bine finanțat pentru fermierii români, ca să poată să aducă pe piață mărfuri mai ieftine în primăvara și vara acestui an, dar nu s-au făcut”. 

Profesorul a mai arătat că: ”Noi intrăm într o situație asupra căreia ministru Daea a atenționat  dar nu știm dacă cineva l-a și auzit, și anume că intrăm într-o perioadă de secetă pedologică pe termen lung. Există un program de suplimentare a fondurilor pentru irigații? Nu există! PNRR-ul nu are niciun euro pentru așa ceva”. 

Mircea Coșea a mai afirmat că este foarte îngrijorat pentru că anul acesta România va plăti facturile, în general ale inflației, pe care anul trecut nu le-a plătit pentru că s-au tot amânat. Acum ele vor veni. În numai o lună și ceva va apărea și o criză de lichiditate pe piața românească ”oamenii nu vor mai avea bani, firmele nu vor mai avea lichiditate pentru că veniturile salariale și pensii cresc sub inflație. Și atunci vom avea șomaj, șomaj sau înseamnă scăderea veniturilor ceea ce înseamnă scăderea consumului, înseamnă o scădere a producției interne de alimente și de produse de larg consum în dezavantajul țării și în avantajul importurilor”. 

În concluzie, Mircea Coșea a mai spus că: ”Deci am luat notă de ce a spus Banca Națională și rămân cu gândul la faptul că în momente de criză majoră cum este acum, în momentele în care războiul din Ucraina nu numai că nu se încheie, se amplifică, nimeni nu vorbește de încheierea, ci doar se amplifică, în momentul în care vecinii noștri, care n-au avut astfel de orientări până acum, bulgarii construiesc o fabrică de transportoare blindate iar Ungaria se pregătește de intrare în așa numita economie de război, cred că optimismul ar trebui să fie puțin mai ponderat și cred că ar trebui să se recunoască faptul că s-au făcut greșeli”, a opinat profesorul și a încheiat spunând că este nevoie de programe adevărate și nu de declarații politice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.