În primul rând, analistul a arătat, pentru DCBusiness, că este clar că Guvernul vrea să ia de oriunde, oricum, în orice condiții, fără nici un fel de grijă pentru consecințe și nu se bazează pe niciun fel de analiză de proiecție pe o perioadă medie sau chiar lungă.

Profesorul spune că această propunere de Lege ”este o chestiune conjuncturală care va aduce dificultăți  economiei românești și fiecărui cetățean în parte, pentru că orice măsură de natură fiscală trebuie să fie judecată în perspectiva aplicării ei, în sensul în care, chiar dacă acum, imediat la aplicare, aduce anumite fonduri, un grad mai mare de colectare la buget pentru o perspectivă imediată, pe termen mediu și pe termen lung, aduce efecte negative greu, greu de corectat în timp”. 

Mircea Coșea a explicat de ce a făcut aceste afirmații: ”Această politică pe care eu am numit-o de tip medieval, este a vechilului care aduna de pe moșie tot ce se putea sau, așa cum am mai spus, sau cum am mai spus a socotitorului din timpul comunismului de la cooperativa agricolă de producție, cu comunismul care aduna și el tot ce se putea ca să dea cota obligatorie către stat. Așa se întâmplă și acum. Este o încercare disperată de a stoarce bani. De unde se poate și cum se poate, fără a încerca nici într-un caz să găsească o strategie de dezvoltare viitoare”.

Profesorul a explicat care sunt principalele probleme ale măsurilor pe care le propune Guvernul: ”În primul rând, este o măsură care atacă în mod direct capitalul românesc. Mediul de afaceri românesc are foarte, foarte puțină legătură cu ceea ce ar trebui să aibă, și anume aplicarea indicațiilor date de OCDE încă din 2019, adică încercarea de a rămâne pe teritoriul țării de acțiune a unor părți din profitul marilor companii sau o parte a companiilor cu capital străin. În cazul de față, se adresează în exclusivitate pieței românești și capitalului românesc”. 

Analistul a continuat spunând că: ”În al doilea rând, este o măsură care are în structura ei elemente care vizează atacul unei importante categorii economice și sociale a României, și anume întreprinderile mici și mijlocii și clasa mijlocie pe care o reprezintă această structură economică. Clasa mijlocie în România nu este așa cum ar trebui să fie, un motor al societății și a dezvoltării sociale, pentru că este atacată prin impozite și taxe într-o manieră, în momentul de față aproape distructivă pentru că introduce un criteriu care nu aparține economiei libere europene, ci aparține socialismului, și anume că încearcă să penalizeze succesul economic. Într-o economie liberă este important să fie stimulată activitatea economică de succes, cea care creează profit și care creează beneficiul, care creează locuri de muncă, cea care aduce mai multă acumulare la buget”.

Mircea Coșea mai explică faptul că actuala formă a propunerii de lege amintește de egalitarismul socialist prin faptul că gradul de impozitare crește cu cât succesul afacerii este mai mare.

Profesorul reproșează că această metodă se aplică în două domenii cheie: impozitarea imobiliarelor și vehiculelor peste un anumit plafon. Analistul economic a dat exemplul țărilor europene care au renunțat la o astfel de impozitare Spania, Germania, Italia. 

Economistul a explicat că: ”Greșeala este aceea că nu poți să penalizeze valoarea, ar trebui să penalizeze natura valorii” pentru că nu trăim într-o lume a egalitarismului socialist.

Profesorul Coșea atrage atenția și asupra faptului că legiuitorul confundă facilități și stimulente și că ”se dorește eliminarea facilităților în bloc, toate facilitățile să fie eliminate. Este o mare greșeală, după părerea mea, pentru că facilitățile reprezintă stimulente. Dai stimulente unor ramuri de activitate, nu la persoane, unor ramuri de activitate care au capacitatea la un moment dat să susțină dezvoltarea economiei și creșterea economică”. 

Analistul a mai apreciat că Guvernul nu are o strategie dar dacă ar avea ”ar trebui să identifice prioritățile, ramurile care au calitatea să lucreze mai bine și să aducă venituri mai mari la PIB și la buget și atunci le taie o anumită perioadă de timp, nu permanent, facilități care de fapt sunt stimulent”. 

Mircea Coșea a mai adăugat că acest lucru s-a dovedit valabil în România și a dat exemplul cu domeniile construcțiilor și IT-ului care au fost cele care au menținut creșterea economică a țării și a adăugat că dacă facilitățile pentru acestea se elimină ”înseamnă că le transformi în ramuri fără capacitate de dezvoltare. Pierzi locuri de muncă și întărești migrația”.

În acest context profesorul de economie a arătat că: ”Un lucru care trebuie avut în vedere foarte clar, și anume necesitatea unei strategii și a unor priorități de dezvoltare atunci când faci o schimbare în mediu fiscal. Mediul fiscal este un instrument!  Bugetul României și politica fiscală nu mai sunt niște contururi fiscale ca în comunism. Adică nu mai sunt niște foi de hârtie pe care scrie intrări și ieșiri și faci diferența dintre ele și ajungi la un sold pozitiv sau negativ. Asta era în comunism, atunci când economia centralizată planificată, comandată, se făcea o socoteală pe baza regulilor de partid. Astăzi, într-o economie liberă, bugetul și politica fiscală sunt instrumente de politică economică”, a mai explicat profesorul de economie Mircea Coșea.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.