Chiar dacă mai rar se vorbește despre acest lucru, nu trebuie să surprindă faptul că există mai multe tipuri de deficite.

Sunt deficite bune și deficite rele.

Actualul guvern este vizibil panicat, ba chiar disperat, de situația bugetului pe care l-a moștenit de la fostul ministru de finanțe , caracterizată printr-un deficit atât de mare încât se consideră ” istoric”.

Pentru rezolvarea acestei situații, este în pregătire  mult mediatizata plecarea la Bruxelles a domnului prim ministru pentru a cere voie să aplice un set de măsuri de austeritate în scopul reducerii deficitului sau măcar pentru a obține permisiunea de a avea un deficit mai mare decât cel cerut de către oficialii UE, considerat obiectiv de condiționalitate a primirii de fonduri.

Ce argumente va avea domnul prim ministru și ceilalți miniștri care îl vor însoți pentru a cere astfel de ” indulgențe ” ?

Probabil, conform unor declarații ale unui domn europarlamentar,se va insista asupra dificultăților fortuite pe care România le are ca urmare a efectelor colaterale ale invaziei Federației Ruse în Ucraina și pe cheltuielile suplimentare pe care România le face pentru a sprijini fără limită eforturile de război ucrainene.

Este posibil ca Bruxelles-ul să fie de acord  u astfel de motivații și să și satisfacă cerințele delegației guvernamentale dar problema de fond nu se va rezolva deoarece, după opinia mea, bugetul României are un ”deficit rău” care va fi în continuare una dintre cele mai importante cauze ale incapacității economiei noastre d a-și depăși condiția și de a reuși să părăsească poziția codașe în clasamentul dezvoltării  și bunei stări europene.

”Deficitul rău” nu se explică decât parțial și accidental prin greșeli ale arhitecturii bugetare datorate incompetenței unor miniștri sau prin cheltuieli rău gestionate. El este expresia directă și inerentă a anumitor particularități structurale ale economiei. Cu alte cuvinte, o anumită structură a economiei, ineficientă,depășită tehnic și organizatoric, dezechilibrată instituțional va genera inevitabil pericolul deficitului bugetar. El nu poate fi atenuat decât temporar și punctual prin măsuri de austeritate, fiind necesare măsuri de reconstrucție structurală a economiei.

Așa după cum am mai arătat ( vezi : Piața Financiară.7-8/2023), actuala structură a economiei este în incapacitate de a elimina sustenabil și pe termen lung posibilitatea/pericolul existenței permanente a unui deficit bugetar, măcar în limitele mediei europene. Astfel :

Din punct de vedere economic, structura pe ramuri și domenii de activitate se caracterizează prin următoarele elemente mai importante : prevalența la nivel industrial al stadiului manufacturier al revoluției industriale fără o contribuție remarcată a  cercetării – dezvoltării - inovării; întârzieri și nerealizării istorice în domeniile energetice și al infrastructurii ; exportul de materii prime agricole și import de alimente ca urmare a incapacității procesării interne ; pierderi dramatice a potențialului de forță de muncă în urma migrației; industria a devenit dependentă de marile societăți de construcții auto din occidentul european, fiind în postură de subcontractare față de acestea, costurile mari ale energiei îi reduc capacitatea de a -și ridica gradul de competitivitate peste media europeană

Din punct de vedere administrativ – teritorial, structura se caracterizează prin lipsa unei concepții unitare asupra raportului dintre național și local în domeniile fiscale, investiționale, infrastructurale, etc ,ca urmare a întârzierii aplicării unei reforme moderne administrativ – teritoriale în concordanță cu principiile europene.

Din punct de vedere politic și instituțional, interesele decidenților politici sunt esențialmente legate de procesele electorale ceea a condus la lipsa unui consens politic relativ la conceperea și aplicarea unor strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung. Interesele electorale au blocat reforme importante necesare realizării unor echilibre macroeconomice ale raporturilor dintre muncă și capital sau dintre capitalul autohton și cel străin iar politizarea la maxim a instituțiilor statului a redus considerabil calitatea managementului necesar eficientizării modului de utilizare a banului public. Eficiența instituțională redusă prin gradul mediocru de profesionalism și competență a sistemului excesiv politizat nu realizează o atragere corespunzătoare nevoilor de finanțare a fondurilor europene.

Ce înțeleg prin ”deficit bun ” ?

Din punctul meu de vedere, ”deficitul bun” este un mijloc sau chiar o politică economică de stimulare a investițiilor în direcția atingerii unor obiective vitale ale dezvoltării, considerate atât de importate pentru progresul țării și al ridicării gradului de competitivitate pe piața globală încât, în mod deliberat, se permite existența unui deficit temporar la cote mai ridicate, considerat sursă de finanțare a unor programe investiționale.

 Folosirea ” deficitului bun” presupune însă existența unor condiții obligatorii:

Existența , cel puțin pe perioada unui ciclu electoral, a unui deplin consens politic referitor la necesitatea unor măsuri importante de restructurare a economiei; Existența unei strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung cu stabilirea unei precise periodizări și succesiuni în efectuarea obiectivelor vizate în strategia națională Gestionarea permanentă prin control instituțional și audit a modului de finanțare a programelor în așa fel încât să se realizeze valorificarea investițiilor în sensul obținerii din funcționarea acestora a sumelor necesare bugetului pentru acoperirea deficitului.

Altfel spus, se acceptă pe o anumită perioadă un deficit bugetar cu siguranța că investirea sumelor ce îl reprezintă aduce la buget venituri apte de a acoperi deficitul și de a asigura creștere economică

Evident, România nu dispune în acest moment de condițiile necesare trecerii la o politică de tipul ” deficitului bun”dar măcar ar trebui să se înțeleagă necesitatea începerii unor politici de natură structurală pentru a elimina situații extrem de periculoase din punct de vedere bugetar, pe termen mediu și lung, cum este aceea a deficitele gemene care reprezintă, din punctul meu de vedere, cea mai complicată și sensibilă problemă a evoluției economiei și societății românești.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCBusiness și pe Google News

Ţi s-a părut interesant acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCBusiness pentru a fi la curent cu cele mai importante ştiri despre evoluţia economiei, modificările fiscale, deciziile privind salariile şi pensiile, precum şi alte analize şi informaţii atât de pe plan intern cât şi extern.